Consilierea unui elev pentru opţiunea şcolară. Câteva consideraţii privind opţiunea şcolară a absolvenţilor de gimnaziu. Profesor Cobelea Ioan, Şcoala de Arte şi Meserii „George Vâlsan” Amara, jud Ialomiţa

Opţiunea şcolară constituie o problemă de stringentă actualitate a familiei şi a şcolii în acelaşi timp. Îndeplinirea sarcinilor ce revin fiecărei părţi impune organizarea de activităţi în aşa fel încât să crească nivelul de interes al copilului ajuns în acest stadiu de dezvoltare.

Un prim aspect este determinarea nivelului de aspiraţie al copilului şi corelarea lui cu cel al părinţilor. În multe cazuri, aceste niveluri nu se suprapun sau alteori nivelurile de aspiraţie sunt peste performanţele elevului şi sunt urmate de eşecuri în viaţa copilului.

Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, la cele 7 generaţii de elevi cărora le-am fost diriginte (consilier) am urmat calea pe care o practica fiecare diriginte. Desigur, nu am reuşit să fac o îndrumare completă pentru toţi aceşti foşti elevi.

Problema:
La generaţia 1990 – 1994, in urma unui sondaj privind opţiunea şcolară şi caracteristicile şcolii pe care ar dori să o urmeze, am reţinut răspunsurile a doi elevi:
A. P. - „Aştept să nu mai fiu obligat să merg la şcoală, pentru a-mi face viaţa cum vreau eu.”
M. F. -„Pentru mine ar fi mai simplu dacă acasă ar înţelege că nu vreau să-mi depăşesc verişorii.”

Comentariu:
În ceea ce priveşte caracteristicile opţiunilor şcolare, am remarcat că ei nu au dat nici un răspuns. În ora următoare am comentat cele exprimate de elevi, iar pe cei doi i-am rugat să explice faptul că nu au răspuns la majoritatea întrebărilor din chestionar.
A. P. „Mama este de loc de la munte, vacanţa de vară o petrec acolo. Îmi place cum trăiesc oamenii acolo, cu ce se ocupă şi cred că aş putea să am o pensiune ca şi o rudă a mamei. Ştiu că mamei îi revine acolo un loc de casă de la bunici.”
M. F. „Tata are un frate ce a plecat după clasa a opta la Constanţa. A ajuns să lucreze pe un vapor ca simplu marinar. Locuieşte în apropiere de mare şi vara închiriază camere la turişti. Verişorii mei se „omoară” cu învăţătura şi nu le place să se ocupe de turişti. Mătuşa mea se bucură când merg vara la ei pentru că eu o ajut să-i primească şi să le asigure condiţii de cazare şi masă.”

Demersuri. Constatări. Acţiuni.

• Am solicitat elevilor să comenteze cele relatate de AP şi MF. Câţiva au fost de acord cu ei, dar au subliniat că în ambele cazuri este nevoie de finalizarea şcolii. Alţii le-au atras atenţia că vor deveni nişte oameni fără o meserie „serioasă” , in contrast cu ceea ce se cere în judeţul nostru. S-a făcut şi o remarcă despre viitor:  astfel de ocupaţii vor implica cunoaşterea unei limbi străine şi a unor noţiuni de contabilitate, deci ar trebui să se urmeze un liceu de profil.
• Am vizitat familiile lor. La AP familia intenţionează să vândă terenul respectiv, pentru că preţurile sunt bune. La MF fratele tatălui de la Constanţa intenţionează să se întoarcă în casa părintească, aceasta revenindu-i de drept. Aceste aspecte nu erau cunoscute de catre copii.
• I-am convocat pe AP şi MF la o discuţie privind opţiunea şcolară în noile condiţii. M-a impresionat modul în care priveau viitorul. Aspiraţia lor firească de elev a dispărut pentru că în familie nu a existat comunicare, iar copiii nu au fost priviţi ca  parteneri pentru stabilirea unui posibil drum în viaţă. În ambele familii, copiii trebuiau să facă ceea ce spun părinţi, deoarece ei le asigură cele necesare traiului.
• Au recunoscut că de fapt acel drum era doar în mintea lor, pentru că familia nu a provocat o discuţie în acest sens. Deşi mai era suficient timp pentru a începe să pregătească examenul ce urma, au recunoscut că au mult de recuperat pentru examen.
• Am apelat la profesorii clasei pentru ca cei doi elevi să simtă că au sprijin în demersul lor de a reuşi să recupereze ceea ce nu era important până acum - rezultatele bune la învăţătură.
• În semestrul I din clasa a opta am invitat primarul la un dialog cu clasa pe tema perspectivei locale de dezvoltare şi a ofertei pentru ca absolvenţii din Amara să revină în localitate ca investitori. Acesta fusese într-o excursie de studiu într-o ţară străină şi le-a împărtăşit din ceea ce văzuse şi din ceea ce Consiliul local are în vedere în viitor la nivelul localităţii noastre. L-am rugat să vorbească şi celor doi elevi care încă nu uitaseră ceea ce vroiau de la viitorul lor. Primarul a fost elevul meu şi a înţeles rolul pe care-l poate avea.
• Familia a înţeles rolul său şi a fost alături de fiecare dintre ei în încercarea de a reuşi la examenul de admitere.

Epilog
Elevii au reuşit fiecare la un liceu. Au urmat o şcoală postliceală cu profil economic.
Astăzi
AP: împreună cu un verişor şi soţiile lor administrează o pensiune acolo la munte, de unde era mama sa. L-am vizitat împreună cu un grup de elevi  din generatia 2008 – 2009 şi sunt sigur că are motive să se bucure de rezultatul căutărilor sale.
MF: este administratorul unui hotel din staţiunea Amara. Căsătorit. Sprijină şcoala în activităţile şcolare locale, judeţene şi naţionale. A găsit forme de susţinere a activităţilor pe care le-am organizat cu actuala generaţie în decursul anilor, iar noi l-am sprijinit la menţinerea curăţeniei în parcul hotelului.

Profesor Cobelea Ioan
Şcoala de Arte şi Meserii „George Vâlsan” Amara, jud Ialomiţa