Prăpastia digitală dintre generaţii, prof. fizică Stefania Kovács, Şc. cu cls. I-VIII nr. 3 Carei, jud. Satu Mare
”Generatia Y”, ”generatia-web”, sau ”generatia IT”- sunt termeni pe care-i întâlnim din ce în ce mai des, termeni prin care este denumita generatia care are aceeasi vârsta cu word wide web, copiii, elevii nostri care s-au nascut si au crescut în lumea informatiei si a tehnologiei. Se recunosc dupa tonurile de apel ale telefoanelor mobile, navigheaza pe iPod, îsi fac prieteni pe internet. Cu mp3-player în buzunar si casti pe urechi, ei petrec ore în sir în fata monitorului, în afara oricaror coordonate spatio-temporale. Însa, daca avem probleme cu setarea oricarui aparat electronic, putem apela la ei.
Si noi, ceilalti, cei care am asimilat limbajul TIC la o vârsta mai înaintata, cei care poate mai avem dificultati în folosirea mouse-ului, cei care scoatem textele la imprimanta pentru a le citi si corecta, noi putem aspira cel mult la statutul de ”digital emigranti”.
“Digital natives” si ”digital immigrants” sunt expesii introduse de Mark Prensky într-un articol publicat înca în 2001, care a stârnit senzatie. Articolul are ca subiect o modificare profunda, generata de aparitia si raspândirea tehnologiei informatiei si comunicatiei (TIC), numita de Prensky tehnologie digitala. Datorita posibilitatilor oferite de tehnologie, aceasta generatie gândeste si prelucreaza informatiile complet diferit de predecesorii lor.
„Este amuzant cum, în febra dezbaterilor recente privind declinul învatamântului din SUA, ignoram cea mai importanta dintre cauze: elevii nostri s-au schimbat radical. Elevii de azi nu mai sunt aceia pentru care a fost proiectat sistemul nostru de învatamânt.“- începe Mark Prensky in articolul “Digital Natives, Digital Immigrants” [1]. În a doua parte: “Digital Natives, Digital Immigrants- Part 2: Do They Really Think Differently?” [2], merge chiar mai departe, citând unele teorii medicale privind posibile schimbari structurale survenite în creier. Aceeasi idee se gaseste îi in cartea ”Educating the Net Generation”a autorilor Oblinger, Diana G., Oblinger, James L[3], în care se prezinta exemple, ca mod de abordare si stil de lucru, pentru diferiti reprezentanti ai generatiei Web. În timp ce generatia mai în vârsta, a ”emigrantilor digitali” învata, gândeste liniar, pas-cu-pas, generatia ”nativilor digitali” are o gândire multitasking, paralela, prin încercari, nu citind si documentându-se din carti.
”Parca nu mai vorbim aceeasi limba!”, ”Nu-i mai înteleg deloc!”- exclamatii cunoscute. Le auzim sau le rostim din ce în ce mai des. Doua generatii care vorbesc limbi diferite, nativi si emigranti digitali - o teorie bine fundamentata, o ipoteza, sau doar a speculatie? -putem sa ne punem astfel de întrebari. Putem nega sau putem accepta dar, ca parinti si profesori responsabili, nu cred ca putem ignora aceste probleme care, evident, exista.
Desigur, fenomenul este nou, nu a trecut suficient timp pentru a dispune de date si rezultate bine fundamentate, dar exista publicatii si studii pe aceasta tema care îsi propun sa aduca un plus de cunoastere în privinta utilizarii internetului si mijloacelor IT de catre adolescentii din tarile Europei [5] si din România[4], examineaza motivele si consecintele utilizarii de catre tineri a internetului si instrumentelor IT.
Conform acestor studii, motivatiile se pot grupa în urmatoarele categorii: Informare, Infotainment, Divertisment si Socializare[3]. Se confirma ipoteza care sustine ca internetul este utilizat mai degraba pentru divertisment si socializare decât pentru informare (cunoastere si educatie). Principala functie a tehnologiilor digitale este comunicarea si divertismentul, distractia. Mediul on-line, mesageria instant, chat-ul, e-mailul, retelele sociale (de exemplu hi5), nu sunt altceva decît variante online ale terenurilor de joaca, ale locurilor de întâlnire cu prietenii. Metoda este alta, dar, subiectele sunt probabil aceleasi. Se pare ca nu neaparat tehnologia este atragatoare, ci posibilitatile oferite de aceasta: posibilitatea autoexprimarii, comunicarii, posibilitatea de a-si exersa asertivitatea si încrederea în fortele proprii, divertismentul, jocul. Ipoteza care sustine ca utilizarea internetului ar avea un impact negativ asupra vietii sociale a adolescentilor nu s-a confirmat în aceste studii. Internetul are un impact mai degraba pozitiv asupra comunicarii adolescentilor cu familia si prietenii. Cei mai multi dintre adolescenti utilizeaza internetul pentru a mentine legatura cu cei apropiati, a extinde si întari relatiile sociale existente. [3]. Ne simtim amenintati de lumea IT, de lumea virtuala care îi înstraineaza pe copiii nostri, îi face niste idioti sociali. Se pare ca aceasta temere nu se adevereste, în spatiile sociale online tinerii comunica, socializeaza, îsi manifesta creativitatea, nu doar asista, ci devin creatorii unei noi culturi.
Este o mare provocare a învatamântului, a educatiei gasirea unui ”limbaj comun”, a unor metode pedagogice pentru a capta atentia, a mentine contactul cu noua generatie. Pentru ca munca noastra de dascali sa fie utila, dar si placuta, cu mai putin stres si mai multe satisfactii, trebuie sa vedem ”cui vorbim”, cum sunt acesti tineri si ce îi motiveaza.
Generatia IT este obisnuita sa obtina informatiile foarte repede, prefera accesul aleatoriu (ca hypertextul). Ei functioneaza ”multitasking”, în paralel, se ocupa de mai multe lucruri în acelasi timp (schimba mesaje pe chat în timp ce asculta muzica si îsi scriu tema în word). Prefera imaginile, reprezentarile grafice fata de text. Lucreaza ”în retea”, si sunt ”always-on”. Prioritar este jocul, activitatile distractive, nu munca ”serioasa”. Au nevoie de feedback imediat, întarire pozitiva. Doresc sa se autoafirme, sa-si manifeste fortele proprii, asertivitatea si creativitatea. Lumea IT, online le ofera aceste posibilitati, le satisface o serie din aceste nevoi. Dar de ce n-am face-o si noi? Sa folosim limbajul tehnologiei, daca aceasta este cheia.
Exita o multitudine de programe si softuri educationale, table interactive, wiki-uri, sa o serie de alte instrumente IT. Le stim, le cunoastem. Dar pentru mine lucrurile au capatat sens atunci când am întâlnit expresia ”digital natives”. Iata adevaratul motiv pentru care sa folosesc posibilitatile oferite de tehnologie: nu pentru a-mi usura munca, ci pentru a ”vorbi aceeasi limba” cu elevii mei. Ei au nevoie de multe informatii- sa vina de pe net. Au nevoie de interactivitate- sa le oferim softurile educationale, tabla interactiva. Depinde de tactul pedagogic si pregatirea metodica a profesorului daca aceste softuri ramân niste jocuri la ora sau devin surse reale de cunostinte si competente, daca îsi lasa captati elevii de lumea virtuala sau, dupa ce li s-a adresat în limbajul tehnologiei, îi atrage în lumea reala, verifica cele vazute pe monitor, pe ”viu”, fie printr-un experiment la fizica, fie printr-o disectie la biologie. Daca tinerii doresc sa se afirme, sa le cream spatiul necesar. Dar acest spatiu poate fi si unul real, daca acceptam transformarea profesorului din ”înteleptul de la catedra” în moderator, facilitator al discutiilor. Sa punem un mai mare accent pe subiectele ce vizeaza comunicarea interpersonala. Copiii au nevoie sa fie activi, sa se implice, sa învete prin încercari si experiente. Este una din premisele învatarii experientiale. Au nevoie de feedback permanent, de apartenenta la grup - sa folosim metoda învatarii prin cooperare. Sunt câteva idei, prin care as încerca sa leg metodele noi de continuturi ”vechi”, valori general valabile.
Daca într-adevar generatia ”digital natives” vorbeste alta limba, gândeste altfel, deocamdata nu stim sigur. Cum nu stim exact nici despre posibilele modificari produse în functiile cognitive ale copiilor crescuti si socializati în lumea digitala, ce consecinte si implicatii va avea aceasa explozie a tehnicii. Dar în mod sigur este o mare provocare pedagogica si o mare responsabilitate a noastra, profesori si parinti, de a folosi posibilitatile oferite de tehnologie în spirit inteligent si creator, astfel încât o serie de valori precum creativitatea, apartenenta de grup, solidaritatea si nu în ultimul rând bucuria jocului sa fie prezente în viata reala, nu doar online.
Stefania Kovács- prof.gr.I fizica, Scoala cu cl I-VIII nr. 3 Carei, jud. Satu Mare
Bibliografie
- Marc Prensky “Digital Natives, Digital Immigrants”, On the Horizon, vol.9, no.5, October 2001, accesibil si la http://www.marcprensky.com/writing
- Marc Prensky “Digital Natives, Digital Immigrants- Part 2: Do They Really Think Differently?”
- Oblinger, Diana G.; Oblinger, James L.(eds), Educating the Net Generation, Educause, 2005, http://www.educause.edu/ir/library/pdf/pub7101.pdf
- Maria Diaconescu, Monica Barbovschi, Cristina Baciu, Beneficii si riscuri ale utilizarii internetului în rândul copiilor si adolescentilor -Repere pentru elaborarea unui ghid de siguranta pe internet si de prevenire a victimizarii online, Presa Universitara Clujeana, 2008
- Ságvári Bence- Az IT generáció- Technológia a mindennapokban: kommunikáció, játék és alkotás- Fanta TrendRiportI- http://www.ithaka.hu/Kezdolap?&news_id=17&page=details
- Történetek, módszerek – Új nevelési kézikönyv osztályfonököknek - Dinasztia Kiadó, 2010 - http://www.osztalyfonok.hu/cikk.php?id=570
- De la Kidlink la generatia web, sau problemele cu care se confrunta profesorul de azi la folosirea tehnologiei informationale - Mihai JALOBEANU, Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Facultatea de Informatica - http://jalobean.itim-cj.ro/Studia-challenge.html#sdfootnote5anc
