Revista electronică Didactic.ro, ISSN 1844-4679 Decembrie 2010

Consecinţele psiho-comportamentale ale violenţei domestice asupra copilului, Înv. Camelia Râcu, Şc. cu cls. I-IV nr. 4, Zimnicea

Una din cele mai importante funcţii ale familiei constă în educarea şi formarea tinerilor în vederea integrării lor optime în viaţa şi activitatea socială. În cadrul grupului familial, părinţii exercită, direct sau indirect, influenţe educaţional- formative ale propriilor copii.
Într-o familie normală, în interacţiunea copii- părinţi, aceştia din urmă se adaptează firesc trebuinţelor psiho- afective şi fizice, necesare unei dezvoltări echilibrate, armonioase a minorilor. Perturbarea funcţiilor familiei se petrece (în general) ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violenţă.

Factorii de risc în dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari, Prof. Groza Adriana Carmen, consilier şcolar, Grădiniţa cu PP nr 1+5, Zalău, Sălaj

Particularităţile individuale de vârstă la copiii preşcolari pot fi evidente şi la nivelul de dezvoltare a competenţelor emoţionale şi sociale. Acestea sunt influenţate de factorii intrapersonali şi interpersonali. Dezvoltarea optimă din acest punct de vedere are o puternică componenţă genetică specifică fiecărui copil cât şi influenţele de mediu social şi educaţional în care se dezvoltă copilul. Interacţiunea optimă ai acestor factori poate reprezenta o sursă de protecţie care asigură adaptarea optimă a copilului. De aceea conştientizarea rolului acestora este esenţială pentru prevenţia problemelor de sănătate mentală şi menţinerea unei funcţionalităţi normale. Pe de altă parte, interacţiunea inadecvată a acestor factori poate contribui la dezvoltarea deficitară a competenţelor emoţionale şi sociale, care pot deveni în timp sursă de tulburări emoţional-comportamentale.

Învăţarea prin cooperare, Înv. Morăraşu Laura Monica, Şcoala “Miron Costin” Bacău

Învăţarea prin cooperare reprezintă una din temele abordate frecvent de către teoreticienii şi practicienii educaţiei.
Această temă de reflecţie reprezintă un punct de plecare pentru schimbarea practicilor educaţionale, deoarece individualismul şi competiţia promovate în clasele din România pot fi echilibrate de practici educaţionale democratice şi cooperative, care să stimuleze participarea elevilor şi ameliorarea rezultatelor şcolare.

Televizorul, computerul sau cartea în timpul liber? Înv. Brăgărea Mariana, Şc. cu cls. I -VIII, Nr. 3, „Nanu Muscel”, Câmpulung, Argeş

Există, oare, o legătură între vizionarea TV, statul în faţa computerului şi declinul abilităţii de a citi? Un studiu făcut pe un grup de 500 de copii între 9 şi 10 ani, a indicat faptul că, toţi au declarat că preferă să se uite la televizor, sau să folosească computerul în scop recreativ decât să citească. Aceasta este, de fapt, situaţia generală la nivelul tuturor societăţilor occidentale, unde s-a generalizat ritualul zilnic al vizionării TV sau al activităţii în faţa monitorului computerului. Chiar şi în România este uşor de constatat că nici copiii şi nici tinerii crescuţi cu TV şi calculator nu mai citesc cărţi. Urmărirea emisiunilor TV şi navigarea pe internet sunt mai provocatoare, mai relaxante, nu pretind niciun efort, spun copiii, şi de aceea le preferă.

Prăpastia digitală dintre generaţii, prof. fizică Stefania Kovács, Şc. cu cls. I-VIII nr. 3 Carei, jud. Satu Mare

”Generaţia Y”, ”generaţia-web”, sau ”generaţia IT”- sunt termeni pe care-i întâlnim din ce în ce mai des, termeni prin care este denumită generaţia care are aceeaşi vârstă cu word wide web, copiii, elevii noştri care s-au născut şi au crescut în lumea informaţiei şi a tehnologiei. Se recunosc după tonurile de apel ale telefoanelor mobile, navighează pe iPod, îşi fac prieteni pe internet. Cu mp3-player în buzunar şi căşti pe urechi, ei petrec ore în şir în faţa monitorului, în afara oricăror coordonate spaţio-temporale. Însă, dacă avem probleme cu setarea oricărui aparat electronic, putem apela la ei.