Metode interactive utilizabile în procesul de predare - învăţare a biologiei, Prof. Stan Gabriela-Cristina, Gr. Şc. Bârseşti, Târgu-Jiu, Gorj

Există o varietate de metode didactice pe care profesorul le poate folosi selectiv în activitatea sa cu elevii. Profesorul de biologie alege şi foloseşte, din multitudine metodelor, anumite metode în funcţie de obiectivul didactic al lecţiei, conţinutul şi specificul disciplinelor biologice, particularităţile de vârstă ale elevilor.

Din această multitudine de metode de ultimă generaţie (ale „ultimului val”) mă voi opri doar la cele care vor urma, încercând atât o descrie a metodei cât şi exemplificarea aplicării ei la clasă, în cadrul procesului de predare-învăţare a biologiei.

1. Bula dublă este un organizator grafic utilizat pentru gruparea asemănărilor şi deosebirilor dintre două aspecte, idei sau concepte. Ea cuprinde două cercuri mari de care sunt relaţionate prin linii alte cercuri mai mici. În cercurile mari se specifică termenii-cheie, în cercurile mici situate în mijloc se specifică asemănările, iar în cercurile exterioare particularităţile fiecărui termen sau deosebirile dintre cei doi termeni.

Spre exemplu la clasa a XII-a, tema „Acizii nucleici” se împarte clasa în grupe a câte patru elevi şi li se cere membrilor fiecărei grupe, ca în decursul a 5 minute, să completeze cercurile din mijloc cu asemănările existente între structura ADN-ului şi cea a ARN-ului, iar cercurile exterioare cu particularităţi structurale ale fiecăruia.

După expirarea timpului se cere fiecărei grupe să prezinte câte o asemănare sau o deosebire identificată, iar profesorul va completa desenul de la tablă.

2. Interogarea reciprocă sau în perechi este o tehnică utilizabilă pentru înţelegerea unui text prin intermediul întrebărilor. Scopul întrebărilor este acela ca elevul care întreabă să-şi clarifice anumite aspecte, dar şi acela de evaluare a înţelegerii textului de către colegul său.

Spre exemplu pentru evaluarea cunoştinţelor asimilate la clasa a X-a tema „ Nutriţia heterotrofă” li se solicită elevilor ca timp de 5 minute să noteze în caiete cât mai multe întrebări în legătură cu nutriţia heterotrofă.

După expirarea timpului li se cere elevilor să schimbe caietul cu colegul de bancă şi să răspundă în scris, timp de 10 minute, la întrebările formulate de acesta.

3. Eseul de 10 minute este un eseu nestructurat care oferă informaţii asupra ideilor pe care le-au reţinut elevii cel mai uşor, asupra cantităţii de informaţii pe care au păstrat-o în memorie, evidenţiază aspectele rămase neclare sau învăţate greşit, identifică dificultăţile pe care le au elevii în învăţare. El este utilizat după lecturarea unui text sau după o discuţie cu clasa şi poate înlocui momentul de fixare a cunoştinţelor din lecţia tradiţională.

Spre exemplu la clasa a X-a pentru fixarea cunoştinţelor legate de „Alcătuirea florii la Angiosperme” li se solicită elevilor să scrie timp de 10 minute, fără întrerupere  ceea ce au reţinut ei despre floarea angiospermelor, iar după expirarea timpului alocat să prezinte eseul scris.

4. Metoda cardurilor cu sarcini (task cards) este o tehnică utilă în învăţarea asociativă.

Spre exemplu, pentru fixarea cunoştinţelor legate de „Bolile genetice” (clasa a IX-a sau clasa a XII-a) se împarte clasa în grupe a câte 4 elevi, se distribuie fiecărei grupe un set de cartonaşe  specificându-le faptul că în decursul a 5 minute va trebui să asocieze fiecare întrebare cu răspunsul corespunzător şi să refacă cartonaşul iniţial.

5. Diagrama Venn este formată din 2 cercuri care se suprapun parţial. În arealul în care se suprapun cele 2 cercuri se grupează asemănările existente între două aspecte, idei sau concepte, iar în arealele rămase libere deosebirile dintre acestea.

Spre exemplu, la clasa a IX-a, pentru evocarea cunoştinţelor legate de structura celulei eucariote se poate solicita elevilor realizarea unei diagrame care să evidenţieze asemănările şi deosebirile existente între structura celulei animale şi cea a celulei vegetale.

6. Graffiti este un organizator grafic care permite fiecărui membru al grupului să contribuie cu idei la subiectul propus, fără ca în momentul producţiei de idei să se facă evaluarea acestora.

Spre exemplu la clasa a IX-a tema „Păsările” fiecare grup primeşte câte o foaie care are scris în centrul ei cuvântul „Păsările”, toţi membrii grupului trebuind să scrie simultan pe foaie ideile despre acest subiect, fără să discute între ei, trasând linii de la cercul central.

7. Hârtia de un minut (One – Minute Paper) este o metodă care determină elevii să-şi concentreze atenţia pentru a răspunde rapid şi concis la o întrebare sau pentru a evoca anumite cunoştinţe învăţate anterior. De exemplu, pentru evocarea cunoştinţelor referitoare la „Clasa Amfibieni” (clasa a IX-a) li se solicită elevilor ca timp de 1 minut să scrie pe o foaie de hârtie un răspuns la întrebarea: Ce sunt amfibienii?

Aşadar, toate aceste metode reprezintă căi ce pot fi folosite în şcoală de către profesor pentru a-i îndruma pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa, dar şi mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi rezultatele cunoaşterii, de a forma caracterul şi de a dezvolta personalitatea.

8. Copacul ideilor este un organizator grafic în care conţinutul cheie este înscris într-un dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea superioară, asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate.

De exemplu, la clasa a IX-a tema „Amfibienii” se constituie grupe de cât 2 elevi cărora li se poate solicită să realizeze un organizator grafic de tip copacul ideilor în care să scrie, timp de 5 minute, toate ideile pe care le au despre amfibieni.

BIBLIOGRAFIE:

1. Negreţ-Dobridor I., Pânişoară Ion-Ovidiu, Ştiinţa învăţării de la teorie la practică, Bucureşti, Editura Polirom, 2005
2. Lazăr V., Căprărin D., Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Craiova, Editura Arves, 2008
3. Dulamă M. E., Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002

Prof. Stan Gabriela – Cristina, Grup Şcolar Bârseşti, Târgu-Jiu, Gorj