Studiul biodiversităţii - metodă de activizare a elevilor în cursul orelor de biologie, Prof. Voiciă Adriana, Şc. cu cls. I-VIII Bucovăţ, Dolj

În calitate de profesor de biologie am urmărit de-a lungul anilor să găsesc diverse metode de a-i activiza pe elevi, de a-i face dornici să cerceteze, de a-i face conştienţi că ei reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţământ.

O astfel de metodă de activizare am găsit-o în cercetarea plantelor şi animalelor dintr-o anumită zonă.

Metoda am aplicat-o cu succes la clasele de gimnaziu în ultimul an şcolar, iar elevii au fost de-a dreptul entuziasmaţi de participarea la ore desfăşurate în aer liber.

O componentă importantă pentru aplicarea cu succes a acestei metode este, bineînţeles, existenţa unui spaţiu adecvat de studiu. Ţinând cont că şcoala în cadrul căreia profesez este aşezată pe malul Jiului, iar în apropiere este şi o pădure de foioase (pădurea Bucovăţului), materialul de stiudiu a fost mai mult decât suficient.

Stiudiul biodiversităţii floristice şi faunistice a fost efectuat în orele de botanică, zoologie şi ecologie dar această metodă a fost folosită şi în desfăşurarea unor activităţi extracurriculare (de exemplu a fost metoda principală folosită de-a lungul activităţilor ce au marcat Luna Pădurii – 15 martie – 15 aprilie).

Metoda este foarte atractivă pentru elevi deoarece noţiunile teoretice acumulate trebuie puse în practică. Elevii sunt puşi în situaţia de a căuta, de a investiga, de a găsi soluţii rapide problemelor ivite.

În rândurile ce urmează voi descrie o activitate ce s-a desfăşurat în mediu liber, deschis.

Activitatea am desfăşurat-o cu elevii clasei a VIII-a în pădurea Bucovăţ. De-a lungul a 45 de minute au colectat numeroase specii de plante ierboase, frunze ale arborilor şi arbuştilor, câteva insecte, au făcut numeroase notări în carneţele pentru a caracteriza ulterior factorii biotopului (factorii de mediu).

Materialele folosite au fost: genţi, caiete, instrumente de scris, instrumente de măsurare, pungi, borcane etc.

Toate plantele şi insectele colectate au fost aduse în sala de biologie şi păstrate până la următoarea întâlnire. Plantele au fost aşezate cu grijă între foi de ziar, iar apoi au fost acoperite cu greutăţi (cărţi, ghivece cu flori) care au funcţionat ca o presă. Peste o săptămână plantele erau deja presate şi uscate.

S-a trecut la studiul acestor plante, identificarea lor s-a făcut prin utilizarea determinatoarelor şi a lupelor.

Elevii au fost împărţiţi în 5 grupe a câte 4 elevi, clasa având 20 de elevi. Fiecare elev al grupei a avut o sarcină precis stabilită: doi elevi se ocupau de identificarea/sistematizarea plantelor , doi de animale colectate (insectele colectate), iar unul nota caracterele observate, sistematiza informaţiile colectate legate de factorii de mediu şi realiza caracterizarea biotopului mediului studiat (nebulozitatea atmosferică, viteza vântului, temperatura solului şi a aerului în zona studiată, tip de sol – acid, alcalin, neutru, prin utilizarea truselor de determinare a pH-ului).

La final s-a trecut la caracterizarea ecosistemului studiat, s-a realizat o descriere amănunţită a speciilor de plante şi animale din pădurea situată în apropierea comunei, iar tema de studiu pentru cea de-a treia oră a fost găsirea unor întrebuinţări cotidiene ale plantelor colectate şi punerea lor în practică.

Fiecare grupă de elevi a trebuit să rezolve tema şi să o expună sub forma unei prezentări PPT, iar cea mai reuşită prezentare a fost premiată cu cinci Atlase de Botanică (câte unul pentru fiecare membru al echipei).

Cele mai reuşite exemplare de plante şi animale au fost folosite de elevi pentru realizarea de herbare şi insectare care sunt păstrate în vitrinele din sala de biologie.

Cu ajutorul profesorului de chimie, în laboratorul de chimie, am realizat şi activităţi de extragere a uleiurilor eterice, volatile din anumite plante medicinale – din mentă, muşeţel, sunătoare. Elevii au experimentat senzorial aceste produse – le-au observat culoarea, le-au mirosit şi au aflat informaţii foarte interesante ca de pildă: culoarea uleiului extras din muşeţel este albastră, mirosul uleiului de mentă este extrem de neplăcut, el devenind „suportabil” doar prin diluare.

Au reuşit să prepare lapte de corp cu ovăz şi sunătoare, folosind, pe lângă plantele menţionate, substanţe chimice simple (uleiuri, sare de bucătărie etc), balanţe, mixere.

Activitatea a fost extrem de plăcută de elevi, s-au arătat foarte entuziasmaţi şi intenţionez, pe viitor să o repet şi la alte clase.

Ce au învăţat elevii din această activitate?

Au învăţat să observe natura ce-i înconjoară zi de zi, să utilizeze diverse materiale de studiu (altase, determinatoare, computerul), au înţeles rolul important care-l joacă pădurea în viaţa lor (aer curat, plante medicinale, lemn pentru foc etc).

Ideea studiului biodiversităţii vegetale şi animale mi-a venit în urma participării la un curs de formare, curs ce s-a desfăşurat în Barcelona, Spania şi a avut ca temă biodiversitatea plantelor şi utilizarea acestora în sănătate. La acest curs n-i s-au prezentat variate metode de colectare a unor plante, de conservare a lor, de preparare şi utilizare în scop medicinal.

Prin aplicarea metodelor de lucru prin experimentare, descoperire, cercetare, deci metode de lucru efectiv (nu doar ascultat – scris – reprodus), au efecte extraordinare (în sens pozitiv) atât asupra elevilor cât şi asupra profesorilor îndrumători.

Prof. Voiciă Adriana – Şcoala cu clasele I-VIII Bucovăţ, Dolj