SIMPOZION ASFRAN: STUDIUL LIMBILOR MODERNE IN EUROPA CELOR 27: MIZA SI PERSPECTIVE. Profesorul de limbi moderne este persoana care îşi consacră o parte din viaţă formării şi educării tinerilor în spiritul deschideri către lume, al respectului şi toleranţei, al valorilor morale şi culturale. Această sarcină asumată capătă forme concrete prin facilitarea achiziţiei de către elevii săi a abilităţilor de comunicare ce le vor permite să-şi creeze şi să întreţină contacte cu alofoni, să realizeze obiective de studiu sau de cercetare, să exercite activităţi economice în ţara lor sau în Europa Unită, să-şi formeze o altă viziune despre propria moştenire culturală sau despre a celor cu care intră în contact. După cum se observă, predarea-învăţarea unei limbi străine nu înseamnă doar accederea la un mijloc de comunicare.
Toate sarcinile enumerate mai sus sunt şi ale profesorului de limba franceză, limbă care, prin dimensiunea sa interculturală şi răspândirea europeană, devine un mod de viaţă.
ORGANIZATOR:
ASFRAN – Asociaţia Generală a Profesorilor de Limba Franceză din Argeş.

SCOPUL:
- Crearea şi consolidarea încrederii în necesitatea studiului unei limbi moderne;
- Transmiterea unei anume idei despre limba franceză;
- Promovarea unor metode de bune practici în predarea limbilor moderne şi, în special, a limbii franceze;

MOTIVAREA PROIECTULUI:
La reuniunea de la Barcelona din 2002, şefii de stat şi de guverne, înainte de lărgirea succesivă a Uniunii europene, s-au angajat să iniţieze şi să consolideze studiul limbilor moderne de la o vârstă cât mai fragedă. Astfel, fiecare elev din primară, gimnaziu sau liceu trebuie să aibă posibilitatea să înveţe cel puţin 2 limbi europene în afara limbii materne, pentru a favoriza integrarea europeană, mobilitatea profesională şi culturală în calitate de viitori cetăţeni ai Europei unite.
Drept urmare, importanţa profesorului de limbi moderne, implicit a celui de limba franceză, a crescut considerabil, iar îndatoririle sale s-au diversificat. Pe lângă mijlocul de comunicare pe care îl constituie limba, apare şi necesitatea integrării dimensiunii interculturale în formarea elevilor noştri, cetăţeni europeni cu drepturi depline.
Cum considerăm că putem atinge astfel de scopuri majore? Care sunt mijloacele şi metodele de care dispunem? Suntem în pas cu Europa sau în urma ei în predarea-învăţarea limbilor moderne? Avem acces la cele mai noi tehnici şi metode de predare? Cum le aplicăm?
Acestea sunt doar unele dintre frământările profesorilor de limbi moderne la care acest simpozion încearcă să răspundă.