Întâi, pentru că din start, ingeniozitatea unor ziarişti ce-au simulat infracţionalitatea a pus în evidenţă superficialitatea şi neglijenţa de neiertat a SNEE-ului, instituţie în subordinea MEC, unde se elaborează subiectele de examen. Apoi, pentru că n-a fost probă a acestei ediţii a testelor, să nu existe subiecte controversate: la limba şi literatura română, propoziţii subordonate cu posibilităţi de interpretare (n.n. – specialiştii spun că problema temporalei sau atributivei ţine exclusiv de noua gramatică), la baremul de german㠖 încurcături de punctaje, la istorie o subtilitate de atenţie, pe care specialiştii MEC-ului au considerat-o benefică elevilor, dar pe care unii profesori de istorie au numit-o excedare a programei).

Sigur, dacă suntem drepţi, trebuie să scriem că în fiecare an au existat bâlbe (cea mai hilară pe care mi-o amintesc, fiind aceea în care în textul de analizat era vorba de dl. Goe, dar numele operei literare din care se prezenta fragmentul era dat ca fiind „Vizita”, ambele ale lui I. L. Caragiale), ori contestări ale modului de prezentare a subiectelor. N-am avut, de când am inventat Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare nici o ediţie a examenelor finale (teste şi bac) fără de prihană.

Nici nu cred că aşa ceva ar putea fi posibil, deşi, măcar teoretic am avea pretenţia ca subiectele să fie impecabil formulate, conform cu programa şi să mulţumească şi pe toată lumea.

Cel mai mare ghinion al ministerului însă îl reprezintă anul acesta faptul că nu ştie stânga ce spune dreapta. Asta creează iritare, neîncredere şi lehamite.

Când lumea s-a năpustit pe ministrul Hărdău – aflat zilele acestea în periplu pe la foarte multe centre de examen, ca să-i arate premierului că se implic㠖 să-l întrebe cum se va rezolva „controversata” problemă de la limba şi literatura română, dl. ministru a plusat nonşalant, spunând că se va considera valabilă şi una şi cealaltă variantă a răspunsului.

Ignoranţa ministrului în materie de probleme ale gramaticii poate fi trecută cu vederea. La o adică, poate, omul nici nu văzuse subiectele. Dar că ministrul nu ştia, nu avea habar că structura subordonată domniei sale, direcţia de învăţământ preuniversitar (DGIP), dăduse deja, cu mult înaintea examenelor, o poziţie clară în privinţa corectării tezelor nu mai este pardonabil, în nici un fel.

Din 3 mai, toate inspectoratele şcolare, şi implicit, toate centrele de corectare, primiseră adresa DGIP care stipula limpede c㠄Pentru toate tipurile de examen din acest an şcolar normele prevăzute de actualul DOOM nu au caracter de obligativitate (...) în consecinţă profesorii evaluatori nu vor depuncta lucrările cadrelor didactice / elevilor care nu scriu în spiritul noilor norme”.

Aceeaşi adresă spune că în privinţa Gramaticii Limbii Române (GALR – ediţia 2006): „Normele stabilite de GALR vor fi introduse în sistemul de învăţământ la o dată care va fi stabilită în perspectivă”.

Astfel, dacă domnul ministru ar fi ştiut că, în general, în sistemul de învăţământ noutăţile se cer, numai dacă sunt cunoscute la începutul anului şcolar, ar fi evitat să dea speranţe iluzorii celor care, chipurile, în două luni de când a ieşit pe piaţă GALR, la meditaţii, au şi învăţat noile probleme de sintaxă.

Sigur, când preşedinta Comisiei Naţionale de Examene vine şi pune lucrurile la punct, nimeni nu o mai ascultă, fiindcă dl. ministru a spus altceva.

Iar dacă acum, chiar ministrul ar retracta ce-a zis, să vezi scandal!

Singura bucurie este că, în sfârşit, s-au terminat testele, aşa că nu se mai poate ca ghinionul să se ţină scai. Începe însă, luni, bacalaureatul.

"Gandul"