In România, jurnalistii se bucura de cea mai mare incredere, comparativ cu colegii lor din tarile europene.

Cadrele didactice ocupa primul loc intr-un clasament al increderii in institutiile si profesiile publice si private, la polul opus, respectiv pe ultimul loc, situându-se politicienii. Potrivit unui studiu realizat de GfK România, neincrederea in politicieni, categoria investita cu cel mai putin credit de catre români, a ramas la acelasi nivel ca in anii trecuti, 82% dintre respondenti declarând ca nu au incredere in clasa politica. Totodata, mai putin de jumatate dintre cei intervievati au raspuns ca au incredere in directorii de companii si politisti, sase din zece marturisesc ca au incredere in avocati si putin peste doua treimi au declarat ca au incredere in jurnalisti. Cel mai bine vazute institutii/profesii ramân cadrele didactice din invatamântul prescolar, gimnazial si liceal, armata, preotii si doctorii, care se bucura de increderea a mai mult de opt din zece români. Cadrele didactice si clericii sunt singurele dintre profesiile evaluate in cadrul studiului care au inregistrat cresteri semnificative fata de anii trecuti.

România, tara extremelor

Putem spune ca România este o tara a extremelor, cel putin in ceea ce priveste increderea pe care românii o acorda preotilor, jurnalistilor si oamenilor legii. Astfel, preotii si jurnalistii români au obtinut cele mai mari scoruri vizavi de increderea acordata de conationali, comparativ cu celelalte tari participante la studiu. Politistii, in comparatie cu corespondentii lor de peste hotare, au obtinut cel mai mic vot de incredere. Armata si cadrele didactice din România au obtinut si ele un loc foarte bun comparativ cu alte tari. Astfel, Armata româna s-a clasat pe locul doi, dupa Turcia, iar cadrele didactice pe locul trei (dupa cele din Finlanda si din Turcia) in clasamentul increderii.

Doctorii si profesorii beneficiaza de incredere la nivel mondial

Angajatii care au fost considerati cei mai demni de incredere in toate cele 18 tari in care s-a desfasurat ancheta GfK referitoare la indicele de incredere au fost doctorii, cadrele didactice, cei din politie si armata. Cu o valoare medie de 1.6, respectiv 2.1, politicienii si senior managerii marilor companii din toate tarile inregistreaza cea mai scazuta valoare in cadrul indicelui de incredere, bazat pe o scala de la 1 (neincredere totala) pâna la 4 (incredere totala).

Cu o valoare de 3,2 a indicelui de incredere, doctorii si profesorii sunt grupurile profesionale cele mai acceptate, atât in Europa, cât si in SUA. Conform rezultatelor obtinute de GfK Custom Research Worldwide, acestia sunt urmati de armata si politie.

Nici managerii nu prezinta incredere

Un total de 85 la suta dintre vest-europeni, in particular italienii, nemtii si americanii, nu au nici un pic de incredere in liderii lor politici. Acest lucru este valabil in proportie de aproape 90% printre cei care locuiesc in Europa de Est. In medie, doua treimi dintre cei cu care s-a discutat au fost sceptici in privinta celor din nivelul de senior manager, iar sefii din industria americana sunt vazuti in mod special ca nedemni de incredere: 68 la suta dintre americani si-au exprimat critica in aceasta privinta. In Polonia si Ungaria, reputatia senior managerilor este inca si mai proasta, dupa cum afirmau 77 la suta si respectiv 75 la suta dintre respondentii din aceste tari.

Românii pun politia sub semnul intrebarii

Indicele de incredere GfK arata, de asemenea, ca exista grupuri profesionale in care au incredere majoritatea oamenilor. Doctorii si profesorii au fost considerati cei mai demni de incredere de catre respondentii din toate cele 18 tari europene si din SUA, cu o valoare medie de 3,2 a indicelui de incredere. Per total, 84 la suta dintre participanti si-au exprimat increderea in doctori si 82 la suta in profesori.

Cei din armata si politie au urmat ca fiind considerati demni de incredere de majoritatea populatiei in cea mai mare parte a tarilor. România s-a dovedit a fi o exceptie in aceasta privinta, unde numai 48 la suta din populatie are incredere in politie.

In mod egal, 48 la suta din populatia Ungariei nu arata nici o incredere in cei din armata. Respondentii din tarile din Europa Centrala si de Est au fost in general impartiti in privinta opiniilor lor si au dovedit a avea mai putina incredere decât in anii precedenti.

"Gazeta de Sud"