Demografie - Educatie dupa marimea portofelului
La intrebarea "de ce nu faceti copii?", majoritatea tinerilor isi centreaza justificarea pe nevoia de a-si construi cariera. Explicatia secundara este nesiguranta veniturilor. Unii amana chiar casatoria, argumentand ca vor mai intai casa visurilor lor sau... macar sa nu mai stea cu chirie. Cei cu mai putine... "mofturi" anticipeaza spunand "si cu ce-o sa-l tin in scoala, daca n-o sa mai am cu ce plati chiria?!" Iar tendinta crescatoare a costurilor pentru intretinerea unui scolar o depaseste cu mult pe cea a maririi veniturilor, ceea ce poate fi descurajator pentru viitorii parinti.
UN SALARIU. Daca n-ar fi fost primele de Pasti, salariul mediu net pe economie n-ar fi crescut in luna aprilie cu 1,3% fata de martie, pana la 8,39 de milioane de lei vechi. Din nefericire, astfel de prime vin cel mult de doua ori pe an si nu pentru toti parintii si nu sunt nici suficient de consistente. Cheltuielile lunare cu un scolar pot depasi salariul mediu net pe economie. Ambitia parintelui atarna adeseori mai greu decat solvabilitatea acestuia. Salariul minim net, de 2,5 milioane de lei vechi, este depasit in toate cazurile. Cheltuielile cu scolarii familiei se impart in doua capitole principale: scoala plus activitati formative extrascolare, dar si hrana si hainele. Capitolele isi schimba locurile in top in functie de varsta si de standardele copiilor, amendate sau amplificate de cele ale parintilor.
MANCAREA. Oricat de saraca ar fi, orice mama isi chestioneaza copilul daca si ce a mancat peste zi. Bugetul alimentatiei pentru o familie nepretentioasa cu doi copii este de cel putin 4 milioane de lei vechi pe luna, ajungand cam un milion numai pentru week-end. Multi dintre parinti spun ca mai degraba mananca ei mai putin decat sa nu le ofere copiilor lor, scolari sau chiar mai mari, un minimum de conditii. La un calcul simplu, un scolar, ca si un parinte de altfel, mananca cel putin de un milion de lei pe luna, in care includem si pachetelele zilnice cu sandvisurile facute de acasa. Atata doar ca acestea isi cam pierd din actualitate. Parintele trebuie sa fie convingator si sa controleze inteligent mandria copilului, care-i povesteste despre colegii sai care isi cumpara in pauzele de la scoala "snacks"-uri si "juice" de macar 40 de mii pe zi. Acestea sa tot faca 500-600.000 de lei pe luna, mai ales la scolarii citadini.
SUPLIMENT. Pe la 14-15 ani, banii de buzunar ridica o noua problema. Fast-food-urile si pizzeriile sunt invocate cel mai des, chiar daca acestea din urma ofera si cate o bere nevinovata. 100.000 de lei pe saptamana si acesta este un minim, ceva meschin, dupa cum poate considera un adolescent, pentru a-si conserva eficient "demnitatea". Metoda "plateste nemteste" este prea raspandita ca sa mai conteze ca ai fata, si nu baiat. In total, bugetul minim de hrana pentru copiii care nu sunt considerati saraci "lipiti pamantului" se ridica la 1,5 milioane pe luna pana la 14 ani si la 2 milioane peste 14 ani, mai ales daca traiti in oras.
... SI CARTEA. La un salariu minim net pe economie pot ajunge si cheltuielile scolare si formative. Gratuitatea invatamantului devine tot mai mult o legenda, in conditiile in care eventualele "meditatii" trebuie sa suplineasca tot mai mult dezinteresul de la ore al unor profesori prost platiti si/sau lipsiti de vocatie. Nu sunt rare cazurile in care, la cererea copiilor, parintii accepta sa plateasca preparatori privati pentru doua discipline, cu aceiasi profesori de la clasa, chiar in clasele a VII-a si a XI-a. Pregatirile in anii cu examene si aici vorbim de a VIII-a, respectiv a XI-a si a XII-a pentru examenele la facultate, dar si de meditatiile din clasa a IV-a sunt obligatorii, daca parintii isi pot permite sa vizeze o anumita scoala sau numai continuarea studiilor.
"Ai parte daca ai carte, dar te costa... costa", ne-a spus un tata, parafrazand o vorba romaneasca. O sedinta de meditatie costa cel putin 150.000 si 300.000 de lei vechi si rareori este numai una pe saptamana. Media lunara pentru o disciplina este de cel putin 800.000 pe luna. Doua discipline ajung la 1,6 milioane. In anii terminali, pregatirile consuma cel putin 3 milioane pe luna.
TIMPUL LIBER. Rechizitele, manualele, culegerile, cartile de lectura mai mult sau mai putin obligatorii, diferitele fonduri ale clasei, ale scolii, ale asociatiei parintilor sau elevilor, care apeleaza la banii parintilor pentru a suplini meschinaria bugetului invatamantului de stat, cand vine vorba de perdele, zugraveli sau scaune noi toate insumeaza leu cu leu multi bani.
Costumele de haine pentru tinerii absolventi sau toaletele tinerelor absolvente sunt de domeniul milioanelor. Pentru ceilalti, repartizarea lunara a costurilor vestimentare ar fi normal cel putin un milion pe luna. O excursie sau doua pe an, o tabara repartizeaza alte sute de mii fiecarei luni. Exista si familii, nu neaparat bogate, dar cu venituri peste medie, care se vad puse in situatia de a alege din mai multe cursuri private extrascolare de karate, schi, inot, dans, cantec etc. Alt milion pe luna, cel putin.
80 de lei noi
aceasta este suma minima pentru plata meditatiilor lunare
URGENTELE
In Romania, 56% din totalul veniturilor romanilor se duce pe mancare, potrivit unui studiu efectuat de Gfk Group. Fie ca au sau nu din ce economisi, romanii nu pun un ban deoparte pentru a asigura o viata mai buna copiilor. Aceasta este prioritatea numarul 2, "urgentele" fiind prioritatea numarul 1. Pentru romanul obisnuit, o urgenta poate fi si o reteta de antibiotice, tot pentru copii, "nebugetata" din ultimul salariu. O eventuala operatie de apendicita a copilului sau o fractura in sala de sport a scolii reclama realocarea a milioane de lei, de obicei prin amanarea platii intretinerii, electricitatii, gazelor, telefonului etc., in ordinea descrescatoare a tolerantei asociatiei de bloc, a Electricii, a Distrigaz etc.
ADEVARUL FARA STATISTICI
"Asta am si pot fi fericit" suna o deviza destul de scandaloasa pentru spiritul capitalist care se dezvolta haotic in Romania. Se adauga si "am ambitie". Invatatoarea Florentina Filipescu, de la Liceul de Arta din Ploiesti, este de acord ca natalitatea este influentata de veniturile familiei, care sunt tot mai nesigure in ziua de azi, dar nu este mai ingrijorata de nivelul veniturilor parintilor decat de ritmul de lucru care le este impus la serviciu. "Parintii sunt dispusi la sacrificii, indiferent de statutul social. Insa nu mai au timp sa se dedice relatiei cu copiii, iar acestia sunt tot mai nervosi, mai afectati sau chiar debusolati, de la varstele cele mai mici", spune Florentina Fili- pescu. Timpul "cheltuit" impreuna cu copiii pare sa fie cel mai scump. Echilibrul bugetului de timp este insa ruinat. Romanii muncesc si cauta sa castige cat mai mult, dar slujbele nu le mai lasa deloc timp liber, uneori nici pentru somnul dormit in familie.
"Jurnalul National"
UN SALARIU. Daca n-ar fi fost primele de Pasti, salariul mediu net pe economie n-ar fi crescut in luna aprilie cu 1,3% fata de martie, pana la 8,39 de milioane de lei vechi. Din nefericire, astfel de prime vin cel mult de doua ori pe an si nu pentru toti parintii si nu sunt nici suficient de consistente. Cheltuielile lunare cu un scolar pot depasi salariul mediu net pe economie. Ambitia parintelui atarna adeseori mai greu decat solvabilitatea acestuia. Salariul minim net, de 2,5 milioane de lei vechi, este depasit in toate cazurile. Cheltuielile cu scolarii familiei se impart in doua capitole principale: scoala plus activitati formative extrascolare, dar si hrana si hainele. Capitolele isi schimba locurile in top in functie de varsta si de standardele copiilor, amendate sau amplificate de cele ale parintilor.
MANCAREA. Oricat de saraca ar fi, orice mama isi chestioneaza copilul daca si ce a mancat peste zi. Bugetul alimentatiei pentru o familie nepretentioasa cu doi copii este de cel putin 4 milioane de lei vechi pe luna, ajungand cam un milion numai pentru week-end. Multi dintre parinti spun ca mai degraba mananca ei mai putin decat sa nu le ofere copiilor lor, scolari sau chiar mai mari, un minimum de conditii. La un calcul simplu, un scolar, ca si un parinte de altfel, mananca cel putin de un milion de lei pe luna, in care includem si pachetelele zilnice cu sandvisurile facute de acasa. Atata doar ca acestea isi cam pierd din actualitate. Parintele trebuie sa fie convingator si sa controleze inteligent mandria copilului, care-i povesteste despre colegii sai care isi cumpara in pauzele de la scoala "snacks"-uri si "juice" de macar 40 de mii pe zi. Acestea sa tot faca 500-600.000 de lei pe luna, mai ales la scolarii citadini.
SUPLIMENT. Pe la 14-15 ani, banii de buzunar ridica o noua problema. Fast-food-urile si pizzeriile sunt invocate cel mai des, chiar daca acestea din urma ofera si cate o bere nevinovata. 100.000 de lei pe saptamana si acesta este un minim, ceva meschin, dupa cum poate considera un adolescent, pentru a-si conserva eficient "demnitatea". Metoda "plateste nemteste" este prea raspandita ca sa mai conteze ca ai fata, si nu baiat. In total, bugetul minim de hrana pentru copiii care nu sunt considerati saraci "lipiti pamantului" se ridica la 1,5 milioane pe luna pana la 14 ani si la 2 milioane peste 14 ani, mai ales daca traiti in oras.
... SI CARTEA. La un salariu minim net pe economie pot ajunge si cheltuielile scolare si formative. Gratuitatea invatamantului devine tot mai mult o legenda, in conditiile in care eventualele "meditatii" trebuie sa suplineasca tot mai mult dezinteresul de la ore al unor profesori prost platiti si/sau lipsiti de vocatie. Nu sunt rare cazurile in care, la cererea copiilor, parintii accepta sa plateasca preparatori privati pentru doua discipline, cu aceiasi profesori de la clasa, chiar in clasele a VII-a si a XI-a. Pregatirile in anii cu examene si aici vorbim de a VIII-a, respectiv a XI-a si a XII-a pentru examenele la facultate, dar si de meditatiile din clasa a IV-a sunt obligatorii, daca parintii isi pot permite sa vizeze o anumita scoala sau numai continuarea studiilor.
"Ai parte daca ai carte, dar te costa... costa", ne-a spus un tata, parafrazand o vorba romaneasca. O sedinta de meditatie costa cel putin 150.000 si 300.000 de lei vechi si rareori este numai una pe saptamana. Media lunara pentru o disciplina este de cel putin 800.000 pe luna. Doua discipline ajung la 1,6 milioane. In anii terminali, pregatirile consuma cel putin 3 milioane pe luna.
TIMPUL LIBER. Rechizitele, manualele, culegerile, cartile de lectura mai mult sau mai putin obligatorii, diferitele fonduri ale clasei, ale scolii, ale asociatiei parintilor sau elevilor, care apeleaza la banii parintilor pentru a suplini meschinaria bugetului invatamantului de stat, cand vine vorba de perdele, zugraveli sau scaune noi toate insumeaza leu cu leu multi bani.
Costumele de haine pentru tinerii absolventi sau toaletele tinerelor absolvente sunt de domeniul milioanelor. Pentru ceilalti, repartizarea lunara a costurilor vestimentare ar fi normal cel putin un milion pe luna. O excursie sau doua pe an, o tabara repartizeaza alte sute de mii fiecarei luni. Exista si familii, nu neaparat bogate, dar cu venituri peste medie, care se vad puse in situatia de a alege din mai multe cursuri private extrascolare de karate, schi, inot, dans, cantec etc. Alt milion pe luna, cel putin.
80 de lei noi
aceasta este suma minima pentru plata meditatiilor lunare
URGENTELE
In Romania, 56% din totalul veniturilor romanilor se duce pe mancare, potrivit unui studiu efectuat de Gfk Group. Fie ca au sau nu din ce economisi, romanii nu pun un ban deoparte pentru a asigura o viata mai buna copiilor. Aceasta este prioritatea numarul 2, "urgentele" fiind prioritatea numarul 1. Pentru romanul obisnuit, o urgenta poate fi si o reteta de antibiotice, tot pentru copii, "nebugetata" din ultimul salariu. O eventuala operatie de apendicita a copilului sau o fractura in sala de sport a scolii reclama realocarea a milioane de lei, de obicei prin amanarea platii intretinerii, electricitatii, gazelor, telefonului etc., in ordinea descrescatoare a tolerantei asociatiei de bloc, a Electricii, a Distrigaz etc.
ADEVARUL FARA STATISTICI
"Asta am si pot fi fericit" suna o deviza destul de scandaloasa pentru spiritul capitalist care se dezvolta haotic in Romania. Se adauga si "am ambitie". Invatatoarea Florentina Filipescu, de la Liceul de Arta din Ploiesti, este de acord ca natalitatea este influentata de veniturile familiei, care sunt tot mai nesigure in ziua de azi, dar nu este mai ingrijorata de nivelul veniturilor parintilor decat de ritmul de lucru care le este impus la serviciu. "Parintii sunt dispusi la sacrificii, indiferent de statutul social. Insa nu mai au timp sa se dedice relatiei cu copiii, iar acestia sunt tot mai nervosi, mai afectati sau chiar debusolati, de la varstele cele mai mici", spune Florentina Fili- pescu. Timpul "cheltuit" impreuna cu copiii pare sa fie cel mai scump. Echilibrul bugetului de timp este insa ruinat. Romanii muncesc si cauta sa castige cat mai mult, dar slujbele nu le mai lasa deloc timp liber, uneori nici pentru somnul dormit in familie.
"Jurnalul National"
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: crina_butarescu | 04.07.2006 22:31 | 861 vizualizări
Comentarii (0)
Nu există niciun comentariu
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.