Primele rezultate ale concursului declanşat la adresa "http://atelier.liternet.ro" vor fi date publicităţii abia săptămâna viitoare. Deja s-au centralizat răspunsuri "care denotă cunoaşterea şi aprecierea operei lui Eminescu şi altele mai puţin reverenţioase, polemice. Cred că o să rezulte o medie interesantă, care o să reflecte ceea ce înseamnă, în realitate, Eminescu pentru tinerii de azi, dincolo de ceea ce scriu în teze şi repetă papagaliceşte la examene", spune Florin Dumitrescu, care a primit şi multe critici pentru ideea sa. "Am citit un e-mail de la un domn care mă făcea idiot.
I-am răspuns că mă simt măgulit să fiu asemuit cu Mîşkin ("Idiotul" lui Dostoievski), care e un model pentru mine şi, pesemne, şi pentru domnia-sa... N-a fost tocmai intenţia mea să caut scandalul, dar într-acolo mă îndreaptă augurii". Autorul campaniei, care a fost ajutat şi de coordonatorul site-ului, Răzvan Penescu, spune că nu şi-a propus să demitizeze şi demonetizeze, ci să declanşeze discuţii dezinhibate şi sincere.

Pro şi contra "Pune-l pe Eminescu la produs"
Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor: "Pentru mine, numele Eminescu are o altă semnficaţie. Nu-l văd ca produs de deratizare, marcă de cămaşă sau dero. Mi se pare un joc riscant. Eminescu are pentru mine semnificaţie de brand de ţară, deci nu îl văd ca pe un produs de utilitate imediată. Îl văd ca pe un proiect cultural, un summum al potenţialităţii creatoare din România. Nicidecum ca pe un produs de uz casnic. Personal, eu nu mă implic într-un asemenea amuzament. Fără să mitizez, Eminescu are greutate pentru cultura românească. Poate că e bine să-l mai şi demitizăm pe Eminescu, să vedem în permanenţă cu spirit critic lucrurile, să-l încadrăm permanent în contextualitate. Dar de aici şi până la a ne juca cu numele lui, este o distanţă foarte mare..."
Claudiu Komartin, poet: "Povestea lansată de LiterNet m-a prins din start. Era şi timpul ca, după ce comuniştii l-au pus la produs pe Eminescu în sprijinul aparatului lor represiv - iar numele lui să fie, ce păcat, legat şi astăzi de o sumedenie de gogoriţe naţionaliste şi de idealuri înalte răsuflate, să vorbim despre poet şi altfel, mai destinşi, mai puţin intimidaţi şi cu mai mult umor. Cred că şi Eminescu se simte bine dacă din când în când mai e dat jos de pe soclu. După mine, Eminescu ar putea liniştit să fie marcă de suspensoare, de prezervative şi becuri. Dar bag mâna-n foc că păltinişenii mă vor contrazice. Îl şi văd pe Andrei Pleşu trăgând cu nesaţ din pipă. şi zicând satisfăcut: Bun tutun, dom'le, Eminescu-ăsta!".
Bogdan Alexandru Stănescu, critic literar: "Dacă vrei să vii cu o idee care să nască şi mai multe idei amuzante, bine! Dar, dacă te gândeşti serios la scopul acestei campanii, nu văd unde ar putea să ducă. Cred că s-ar merge prea departe dacă s-ar spune că se încearcă demitizarea lui Eminescu. E un demers haios, dar care va fi uitat, cred eu, în maximum o lună, pentru că nu ştiu ce ar putea rezolva această asociere a lui Eminescu cu un produs. Probabil că se va găsi vreun absolvent de Litere care să se inflameze printr-o revistă şi să vorbească din nou de Eminescu, poetul naţional, dar... atât".
Horia Gârbea, scriitor: "Eminescu nu e o târfă să-l scoţi la produs. şi, în general, nu se vorbeşte aşa despre un mort, poet sau nu".