Pleavă titularizată
Nichifor Crainic spunea despre dascălul său, Constantin Spâneşteanu, că, "după tata, el avea să fie al doilea om cu degetul pus pe destinul meu, iar şcoala nu mai era o corvoadă, ci o bucurie de toate zilele". Ion Agârbiceanu îl vedea pe învăţătorul său, Marin Mureşan, "bun ca pâinea moale, drept, isteţ, cinstit, fără pic de măreţie, darnic în slujba lui şi drăguţ, de plângeau copiii când se îmbolnăvea". Ioan Alexandru scria că prin învăţătura dascălului său, Ilie Butoi, "mulţi au ajuns la universităţi, toţi cu o nesfârşită bucurie în suflet că l-am avut pedagog". Goga "vede aievea întrupat ceaslovul în vorba domoală şi tăcută" a dăscăliţei, iar Sadoveanu îl evocă pe Domnu Trandafir ca fiind un dascăl "care nu ne-a învăţat niciodată din pricină că se temea de cei mari. Îi era drag să ne înveţe, şi parcă eram copiii lui". Amintirile actualei generaţii despre învăţători, despre diriginţi, despre profesori nu au cum să mai fie atât de frumoase. În zilele noastre, unii dascăli îi părăsesc pe copii în toiul anului şcolar pentru a pleca la cules de căpşuni în Spania sau pentru un loc de muncă mai bine plătit în ţară. Unii dascăli dau o mai mare importanţă meditaţiilor decât orelor de la clasă. Unii dascăli se detaşează sau se transferă de la o şcoală mai slab cotată la o şcoală mai bună nu pe criterii de competenţă, ci în funcţie de pile, cunoştinţe şi relaţii. Mai grav, unii dascăli iau note de 1, 2, 3 şi 4 la concursul de titularizare în învăţământ. Astăzi, peste 59.000 de candidaţi dau examen pentru unul din posturile didactice vacante. Ca şi în anii precedenţi, vor fi printre ei, cu siguranţă, şi corigenţi, deoarece pregătirea universitară pentru cariera didactică e aproape inexistentă. Poate învăţa studentul toată matematica, toată gramatica, toată istoria sau toată chimia. Nu-i va folosi prea mult atunci când ajunge la catedră, dacă nu ştie metodica predării acestor discipline, dacă nu ştie să adapteze noţiunile ştiinţifice la vârsta copiilor, dacă nu ştie cum să-şi planifice lecţiile, cum să aleagă cele mai potrivite metode de predare. În facultate, cursurile de psihologia copilului, cursurile de pedagogie sunt fuşerite, iar activitatea practică înseamnă două-trei ore predate şi gata. În recent-desfiinţatele licee pedagogice erau trei tipuri de practică pedagogică, astfel încât absolventul acumula o experienţă de peste o sută de lecţii observate sau predate. Acum, oricine face facultatea "la distanţă" poate primi şi dreptul de a se aşeza la catedră. Cu un aşa sistem de pregătire psihopedagogică, dascălii adevăraţi riscă să devină din ce în ce mai rari. Apoi, salariile, total nemotivante, vin să adâncească şi mai tare criza. E limpede că elitele promoţiilor de absolvenţi de facultate vor alege domenii în care salariile sunt duble sau chiar triple faţă de cele din învăţământ. În cancelarii rămân o pleavă titularizată sau detaşată şi un oftat al dascălilor albiţi de o meserie făcută cu suflet şi cu profesionalism. Efectele asupra acestei generaţii se vor vedea mai târziu.
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: mariro | 17.07.2006 00:45 | 2681 vizualizări
Comentarii (19)
Cata dreptate ai Mariro!Incotro se indreapta invatamantul romanesc daca motivatia nu mai exista nici pt elevi , nici pt dascali.
Invatamantul este in criza datorita incompetentei guvernantilor. Capitalismul a fost reinstalat in Romania si, prin deturnarea resurselor strict necesare unei functionalitati reale a educatiei. Asa-zisa clasa poltica romaneasca culege ceea ce a semanat. Noi, cei din invatamant am asistat neputinciosi la aceasta prabusire, iar sindicatele noastre (mai bine zis ale lor, guvernantilor, intrucat acestea niciodata nu ne-au reprezentat cu adevarat!!) conduse de fosti activisti comunisti si actuali mari latratori de partide, au adancit haul care separa educatia de societate.
Cuvantul "pleava" nu trebuie generalizat la adresa tuturor profesorilor titularizati in ultimul deceniu. Sunt tineri profesori titulari care, in ciuda salariilor mici din invatamant isi fac meseria cu pasiune, sunt indragiti de elevii lor si nicidecum nu trebuie categorisiti in vreun fel. Sunt scoli in care cancelariile au profesori titulari care au muncit si invatat mult pentru acest statut de titular (castigat pe merit) si care au ce invata de la "Dascalii albiti de o meserie facuta cu suflet si profesionalism".
Un comentariu in versuri!!!!!!
VIATA DE DASCAL
Mi-a spus tata ce bine va fi
Facultatea cand voi termina
Profesor voi deveni
O viata minunata voi avea.
A venit ziua mult asteptata
Facultatea-am terminat
Si fiindca nu ma-nsurasem
Departe-am fost repartizat
Prima reform-am apucat-o
In scoala cum am venit
Majoritatea liceelor din tara
Industriale-au devenit
Au urmat alte chestii nasoale
Invatamant seral si comasat
Socialism stiintific, salarii mici
Absolventii toti cu bacalaureat
Au venit vremurile cele noi,
Am scapat de pionieri, UTC,
De practica la strung, sticle si borcane,
De sedinte largite PCR.
Dar nici acum nu e bine,
Desi e libertate de cuvant
Avem salarii mici, scoli darapanate,
E nasol in invatamant !
Am ramas ca prostul la scoala
In schimbari profunde am crezut.
Am capatat si-o boala nasoala,
Am muncit cat am putut.
Se fac greve, demonstratii,
Dar nu se schimba nimic.
Fostii corigenti sunt acum ministri
Si salariul e-n continuare mic
Nu trebuie sa traim sentimentul de umilinta pentru motivul ca avem bani putini .Nu trebuie acceptat compromisul:sa existe doua optiuni.DA pentru a da curs eschivarii guvernului si NU pentru a nu mai permite degradarea inv.Suntem priviti ca niste cersetori demni de dispret din vina de a negocia.
Nu poti numi toti dascalii din cancelarie pleava pentru ca nimic nu se poate generaliza. Ai dreptate, dar nu in totalitate. Afirm ca exista totusi oameni adevarati care isi fac meseria din suflet si muncesc pentru copiii pe care parintii i-au adus de manuta si asteapta ca dascalul sa le dea totul. Criza din invatamant este cu adevarat o criza. Nu are rot sa discutam de cauze pentru ca ele sunt multe si se intind pe o perioada prea lunga de timp. Cred ca exista totusi o speranta. Dragostea pentru oameni si respectul pentru sine al fiecaruia dintre noi.
Isi fac meseria din suflet dar, daca n-au pe cineva (soţ/soţie) care să îi susţină financiar sunt nişte oameni "rataţi". Mă număr printre ei.
România! TREZEŞTE-TE!!!
Profesioniştii sunt plătiţi oriunde!
Arătaţi-mi ce salarii au profesioniştii din învăţământ, aceia despre care spuneţi că nu sunt "pleavă".
Adevărul e că, deşi mulţi, nu ştim să ne impunem.
Pate că sunt radical dar după 10 ani de catedră, după o mulţime de iniţiative în învăţământ şi implicări în activităţi de tineret (ONG) nu sunt în stare să îmi plătesc o SINGURĂ dată pe an o săptămână de concediu la mare sau munte.
Mă declar o "pleavă" umană.
Vă rog să nu mai credeţi în basme de genul "domnu' Trandafir". Realitatea este alta.
Sunt de acord cu mf si unele afirmatii sunt adevarate dar la ce ajuta lamentarea? Cand ne-am pregatit pentru meseria de dascal stiam ca ne asteapta o munca foarte grea! Adevarat, realitatea este cruda! Insa in fata ochilor curati si sinceri ai copiilor, si dascali tineri si dascali albiti de o meserie facuta...trebuie sa fim constienti ca e periculos sa cadem in capcana "crizei" si sa lasam de izbeliste pe cei care, copii fiind, traiesc si ei aceste vremuri si, peste cativa ani nu se vor gandi decat ca am avut un dascal care in ciuda... mi-a aratat calea cea dreapta si valorile adevarate si pentru asta tin sa-i multumesc! Unul de ar fi pe clasa si tot nu ne-am straduit degeaba! iar despre cei care sunt "facuti" la norma "particulara" tot celor cu ceva experienta le revine sarcina de ai mai "lumina" ....!!! Alegem raul cel mai putin rau!
Este un bun subiect de dezbatere articolul propus de mariro.
Este un mare adevar faptul ca universitatile neglijaza aproape in totalitate pregatirea pedagogica si metodica. Ministerul ce face pentru a schimba situatia? Dar casa corpului didactic?
In alta ordine de idei nu pot fi in niciun fel de acord cu mariro cind afirma "În cancelarii rămân o pleavă titularizată sau detaşată şi un oftat al dascălilor albiţi de o meserie făcută cu suflet şi cu profesionalism.". Am si eu vreo 30 de ani de catedra si am vazut multe. Sunt destul de multi dascali albiti care n-au mai deschis o carte din vremea studentie. Predau fara sa fi deschis macar o singura data programa scolara, predau din amintiri. Am intilnit iinsa tineri extraordinari de la care chiar am invatat ceva.
Nenorocirea acestor tineri este ca sunt plimbati din scoala in scoala. Vin la inceputul anului scolar dar nu e sigur ca in anul urmator vor fi tot in aceeasi scoala. Si atunci cine si ce sa ii determine sa se implice. Vad elevi dezinteresati si zic "Lasa ca la anul vine altul. De ce sa-mi bat capul?"
Asta este marea problema. Si evident problema problemelor: SALARIZAREA.
Cred ca ar tregui foarte multe schimbate, revazutem pentr ca invatamantul sa mearga bine. Dar, o repet, prima schimbare trebuie sa fie la formarea, fixarea pe post, perfectionarea cadrelor didactica.
1. Atragerea tinerilor cu aptitudini, cu dragoste de copii si care STIU CARTE: prin salarii motivante( tinerii au cel mai mic salariu pentru ca nu au sporuri)
2. Formarea lor pemtru munca la catedra, nu pentru orice altceva. Asa cum au spus cei dinaintea mea, multi nu au o pregatire metodica, nu au atractie pentru lucrul cu elevii, nu stiu sa se impuna ( uneori tot slaba pregatire e de vina).
3. Existenta unui sistem de formare continua ( prin centre teritoriale, fara taxe pe care sa nu ni le putem permite, atractiv si cu adevarat util, nu numai pentru "patalama")
4. O reala motivare pentrU performanta didactica, nu prin concursuri pentru salarii de meri sau gradatii, ci prin evaluarea SUPLIMENTARA A TUTUROR CELOR CU PERFORMANTE.
5. Si, probabil, depolitizarea, care ar permite ca cei mai competenti sa ocupe locuri in conducere, nu "cei mai competenti la un anumit moment dat", care tot fac la experimente de 17 anu si nu s-a ajuns la o concluzie.
6.
Las lista deschisa pentr completari si corectari!
Evaluarea dascalilor dupa munca depusa la catedra - activitati didactice inovative, initiativa, rezultate personale, perfectionari; apoi, dupa activitatile extradidactice - proiecte derulate, excursii etc. Rezultatele la olimpiade sau alte concursuri (nu le contest), au o pondere mult prea mare si creeaza, dupa parerea mea stereotipii, neincurajand initiativa.
In primul rand, unde se formeaza un dascal adevarat?
NICAIERI!
Vechile institute pedagogice, scolile normale, sunt amintiri...
La modul in care se fabrica astazi cadre didactice, nu-i de mirare ca suntem unde suntem.
Iar a tine gunoiul sub pres, nu se mai poate... Deja miroase!
Parerea mea este ca cei batrani, care au venit in scoli pentru ca iubesc scoala, mai tin in spate invatamantul; daca vom avea zile, mai vorbim peste cel mult zece - cinsprezece ani, cand adevaratii dascali vor fi pensionari sau vor trai intr-o lume mai dreapta!
Din pacate, cei care sufera sunt copiii nostri!
ioncicu, dragii/dragele mei/mele, incerc sa-mi fac o autoradigrafie, ca nu se mai poate: sunt un dascal de 30 de la catedra (pe 1 sept. ii voi implini). Doresc sa va spun in primul rand ca, daca o stire este propusa de mine, nu inseamna ca am scris-o eu! Apoi, as propune in ciuda acestui articol care arde pur si simplu, un sistem pe care il vad eu mai bun. Sa se dea salarii duble fata de ceea ce avem (la vechimea asta- o viata de om- am 909 lei la care daca se vor adauga 20% gradatia de merit se mai pun peste 100 de lei- credeti ca-s de-ajuns??? Nici vorba!) DAR,prin controalele severe si obiective efectuate din partea celor ca au auditul in vedere, sa existe exigenta la maxim! ATUNCI sa se opereze la salarii (daca guvernul tine si cu dintii de bani!) Omul munceste doar daca e platit! Ce parere aveti? Atunci poate ca si pleava- pentru ca exista, se va pune pe treaba, va avea o motivatie: banul! Atunci cred ca se vor mobiliza altfel si cei tineri si cei mai albiti la tample dar care asteapta MAREA pensie
Nici daca ar fi triple salariile nu ar fi prea mari pentru cata munca se depune la catedra... ma refer la cel care vrea sa munceasca cu adevarat!
Ca in fiecare an, in preajma titularizarilor, ma revolt putin. Stiam ca urmeaza iarasi un deget al mass-mediei indreptat spre noi. Acum, cel putin pentru cateva zile, vom fi iarasi dascalii corigenti, cu note de 1 si 2 la titularizari. Vom fi din nou in atentia parintilor, care regreta ca-si dau copiii pe mainile noastre. Nu vreau sa generalizez si eu asa cum o fac cei din massmedia. Si eu sunt printre cei care inca mai cred in scoala adevarata, cu dascali care se implica, muncesc, pun suflet. Stiu ca exista si din ceilalti si in fiecare an aducem in discutie slaba pregatire psihopedagogica din colegii si facultati. Dar iata ca a mai trecut un an si cu siguranta, peste cateva ore sau zile, va urma aceeasi poveste. Iar noi nu putem decat sa spunem. Ceva.
Pai mass-media face ce stie mai bine: isi aduce aminte de invatamant doar in preajma examenelor nationale! Nu am citit nici un reportaj dintr-o scoala indepartata, cu conditii foarte grele...
Se cauta senzationalul in sensul rau! Noroc ca se mai vand subiecte, mai incearca unul, altul sa copie, cam asta este imaginea noastra...Din pacate si unii din randurile noastre pun umarul la aceasta creatie
Ai dreptate, Toni! Fum fara foc nu iese, bine a zis cine a zis. Dar de ce nu auzim de proiecte, de reusite, de elevi recuperati, de implicarea dascalilor in fel si fel de activitati? Opinia publica e bombardata cu notele noastre de doi, cu media cea mare obtinuta de Monica Gabor la bacalaureat, ca sa nu mai spun de scandalul de la acelasi examen... Oare vom putea vreodata sa facem ceva ca saschimbam ce ne dorim si discutam de ani de zile?
Nu credeţi că este cel puţin curios că astfel de ştiri negative la adresa cadrelor didactice apar în mass-media în acelaşi timp cu intenţiile acestora de a iniţia mişcări revendicative = grevă pentru mărirea salariilor?
De ce vedem ca doar odinioara erau invatatori deosebiti ? Pt ca au avut un elev ca Sadoveanu sau Agarbiceanu, elevi emeriti, ajunsi mai tarziu maestri ai cuvintelor ?
Si astazi sunt multe cadre didactice cu mult profesionalism. Dar au elevi care voteaza mai mult sau mai putin subiectiv, ca anonimi, pe net. Oare doar cei care iau 5, 6, 7 ... la titularizari reprezinta cadrele didactice?
Oare sunt invizibili cei care au elevi cu rezultate f.bune la concursuri sau cei care isi continua studiile pe la colegii si facultati!
- ca niciodata nu-i destul-
Dintotdeauna c.d. au avut salarii medii, insuficiente pentru un trai decent.
Si totusi, "pleava" !
Poate nu inteleg unde bate acest cuvant?!
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.