Rezultatele muncii unui grup de trei cercetători ai Institutului de Fizică Atomică Bucureşti au trezit interesul mai multor cercetători reuniţi în cadrul unei conferinţe internaţionale, remarcabilă mai ales prin prisma prezenţei unor personalităţi de renume mondial - nu mai puţin de nouă laureaţi ai Premiului Nobel pentru Fizică.





Cea de-a XX-a ediţie a Conferinţei Internaţionale de Fizică Atomică a reunit în acest an la Insbruch, în Austria, cercetători din aproape 50 de ţări, Romania fiind reprezentată de trei grupuri. Echipa din care a făcut parte profesorul universitar doctor Sever Spanulescu, împreună cu cei doi colegi ai săi, a participat la această manifestare ştiinţifică cu două lucrări din domeniul fizicii teoretice, de altfel, specifică cercetării din ţara noastră.


Cercetarea romanească - "un real succes"


Inovaţia adusă ca urmare a mai multor ani de studiu este apreciată de profesorul Spanulescu drept "un real succes pentru cercetarea romanească". "Lucrările noastre tratează probleme fundamentale legate de interacţia radiaţiei cu substanţa, sunt lucrări din domeniul electrodinamicii cuantice. Acest domeniu se caracterizează printr-un aparat matematic extrem de complex care a suferit mai multe blocaje de-a lungul deceniilor şi a avut multe opriri din cauza acestor dificultăţi matematice. Noi am realizat o străpungere acum doi ani prin calculul unor funcţii înalt-transcendente, ceea ce a putut debloca nişte cercetări de tradiţie în şcoala romanească privind actul elementar al interacţiei unui foton cu un electron. Aceasta a condus la - principala noastră realizare - descrierea cantitativă, statistică a efectului fotoelectric, care continuă să facă surprize, din cauza faptului că matematica este extraordinar de complexă", ne-a explicat profesorul.

În pofida scepticismului eficient, specific mediilor academice, savanţii prezenţi în sala de conferinţe a Universităţii din Insbruch s-au arătat mai mult decat interesaţi de lucrările romanilor. "Profesorul Glauber (n.r. - Roy J. Glauber, laureatul Premiului Nobel pentru Fizică, 2005) a fost extrem de interesat de această formulă, a cerut lămuriri şi a făcut referiri la funcţiile înalt-transcendente pe care aproape că nu-i venea să creadă că am reuşit să le calculăm", ne-a mărturisit Spanulescu, infirmand totodată orice urmă de îndoială a savantului american: "Însă comparaţia între rezultatele noastre şi cele experimentale l-au convins de corectitudinea calculelor".


"Romania încă mai are acea trăsătură... balcanismul"


În descrierea reuniunii ştiinţifice la care a luat parte, profesorul Spanulescu remarcă, prin comparaţie cu celelalte ţări, a căror tendinţă se îndreaptă tot mai mult către cercetarea de tip experimental, imposibilitatea Romaniei de a se orienta în acest sens din cauza lipsei resurselor financiare. "La această conferinţă am remarcat, parcă mai mult decat oricand, opulenţa experimentală: instalaţii la preţuri cu foarte multe zerouri şi chiar institute întregi create pentru cercetarea unei singure probleme. Or, pentru Romania este imposibil să se prezinte cu o astfel de cercetare. Au existat de-a lungul anilor şi realizări pe fizică experimentală cu fonduri foarte puţine, chiar în deceniul trecut, dar ele sunt rare şi ţin mai mult de hazard. Deocamdată, la noi singura şansă pentru un drum sigur o constituie fizica teoretică. Aici, într-adevăr, putem fi egali cu ceilalţi pentru că este irelevant costul aparaturii, contează numai efortul şi, evident, existenţa unei anumite şcoli. Părerea mea este că şcoala romanească de fizică teoretică este absolut remarcabilă, toată lumea o recunoaşte. Este poate un efect al lipsei de fonduri, al adaptării fizicienilor noştri la competiţia internaţională" , a completat Spanulescu.

În ceea ce priveşte viitorul cercetării romaneşti, profesorul Spanulescu e de părere că primează importanţa contactului cu mediul academic extern, contact pe care cercetătorii romani l-au menţinut cu greu şi prin eforturi personale în perioada comunistă. "Acum există posibilitatea acestui contact prin granturile pentru care se poate aplica. Însă aici, societatea romanească trebuie să facă progrese; Romania încă mai are acea trăsătură... balcanismul", a completat profesorul.

"Curentul"