Până în acest moment, procurorii nu au început urmărirea penală în dosar, în condiţiile în care ancheta ziarului Gândului a descris, pe larg, mecanismul prin care orice persoană putea cumpăra subiectele, cu o seară înainte de examen, din Piaţa Victoriei, contra sumei de 500.000 de lei. Ziarista Melania Mandas Vergu de la Gândul a realizat efectiv acest “flagrant” şi a pus la dispoziţia organelor de anchetă suficiente elemente pentru a contura posibile piste de investigaţie.


În mod paradoxal, în loc să stabilească cum au fost scoase subiectele din sediul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare (SNEE) şi de către cine, ce atribuţii legate de păstrarea şi manipularea subiectelor aveau anumiţi funcţionari etc., procurorii încearcă să-şi mascheze incompetenţa lansând pe piaţă informaţii false sau fără legătură cu obiectul dosarului penal. Astfel, procuroru- şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Marius Iacob, ne-a declarat că fiul ziaristei Melania Mandas Vergu a fost citat, în calitate de martor, de două ori la Poliţie şi că nu s-a prezentat.

Afirmaţia şefului Parchetului Bucureşti este neadevărată, întrucât fiul ziaristei a dat curs citaţiei şi fost audiat de poliţişti în calitate de martor încă de acum câteva săptămâni.

Întrebat ce legătură are fiul Melaniei Mandas Vergu cu traficul de subiecte de bacalaureat, procurorul Marius Iacob ne-a precizat că, „din declaraţia verbală dată de jurnalistă la Secţia de Poliţie... reiese că subiectele ar fi fost cumpărate chiar de fiul său”. Afirmaţia anchetatorului este de-a dreptul halucinantă: ziarista Melania Mandas Vergu nu a dat la poliţie nici o declaraţie verbală, ci doar scrisă, în care a arătat că a fost însoţită în Piaţa Victoriei de către fiul său, care conducea maşina.
Modul în care procuratura abordează acest dosar este cel puţin ciudat. În loc să fie anchetate persoanele cu funcţii de răspundere din Ministerul Educaţiei şi din SNEE pentru a se stabili cine şi cum a sustras subiectele sau cine avea responsabilitatea păstrării acestora în siguranţă, atenţia anchetatorilor se îndreaptă spre aspecte colaterale, spre intermediari, respectiv spre liceenii care comercializau aceste subiecte. Cel puţin aşa rezultă din întrebările puse la audieri.

Articol preluat din ziarul Gandul, 9 august 2006