Catunul Barnad, din muntii Neamtului, este o asezare cu 25 de case, locuite de vreo suta de oameni, rupti de lume si cu necazuri nenumarate. Am poposit in catunul dintre munti pe 15 septembrie.

Aflasem ca scoala va incepe si aici doar pentru cativa copii, departe de fastul festivitatilor din marile orase. Am pornit cu masina din Piatra Neamt si dupa Cheile Bicazului am intrat pe un drum forestier, croit pe langa piscurile cheilor.

Masina a urcat zece kilometri prin serpentinele care se succedau una dupa alta, insa, cu doi kilometri inainte de catun am renuntat la motorizare, din cauza drumului impracticabil. Am urcat la pas printre creste de stinca semete, pana am dat cu ochii de o cladire mare, scoala satului, realizata anul trecut cu bani de la Banca Mondiala. Are centrala termina, termopane si instalatii sanitare moderne.

Scoala moderna pentru o mana de elevi

„Meritau si copiii nostri conditii mai bune pentru ca, pina in acest an, au invatat intr-o scoala improvizata, care a fost, cindva, casa unui gospodar al locului“, ne-a spus invatatoarea.

In curtea scolii asteptau vineri, cinci din cei sase copii care invata acolo, orele desfasurandu-se simultan pentru ca doi sunt de clasa a II-a, doi de-a III-a si unul de clasa a- IV-a. Dintr-un ARO, a coborat si invatatoarea din Barnad. Mariana Tepes-Onea are 28 de ani si de opt ani face naveta pe jos din Bicaz Chei, comuna de care apartine catunul.

Iarna se lupta cu troienele

Numai vineri a avut noroc pentru ca a adus-o finul sau cu masina. De obicei, evita drumul forestier pentru ca e mai lung si urca pret de vreo cinci km pe o poteca croita printre creste muntoase, traseul fiind repetat la sfirsitul orelor. A ajuns sa predea aici la sfatul mamei, fosta invatatoare la Barnad. Ea a inceput in 1998, ca necalificat, a facut studii superioare la fara frecventa, iar la anul da examen pentru gradul II.

„Iarna este mai greu, pentru ca suntem in munti. Acum trei ani am ramas inzapezita pe poteca. Ningea si viscolea atat de tare ca nu mai puteam nici sa inaintez, nici sa ma intorc. Am avut noroc ca aveam telefonul mobil la mine si am sunat un satean. Cu calul am ajuns la scoala. Altadata, viscolul s-a pornit in timpul orelor si nu am mai putut pleca acasa cateva zile” ne-a povestit Mariana Tepes-Onea.

Se trezeste in fiecare zi la ora 6.00 ca sa ajunga la timp la cursuri, care incep peste trei ore. Dupa 15.00, paraseste scoala si pleaca spre casa. Scenariul se repeta zilnic de cativa ani incoace. Cand vine vorba despre satisfactii profesionale, ochii invatatoarei se lumineaza.

“Elevii mei ar putea concura cu oricare altul de la o scoala de oras, nu sint genii, dar prind foarte repede notiunile din programa si sunt sanguinciosi”, ne-a spus cu madrie Mariana Tepes-Onea.

Lucian a lui Gheorghita, este unul din elevii scolii din Barnad. S-a asezat stingher in banca noua, stresat de prezenta strainilor in scoala sa. „Vreau sa ma fac sofer“, a raspuns el, la intrebarea pusa tuturor copiilor. De altfel, inca doi colegi de-ai sai au ales aceeasi meserie. Altul ar vrea sa creasca animale, o colega se viseaza bucatareasa, iar cealalta nu s-a hotarat inca.

Altii copii bat drumul in sens invers

In catun mai sint inca 15 copii, care urmeaza ciclul gimnazial in comuna Bicaz Chei. Ei fac acelasi lucru pe care il face invatatoarea Tepes - naveta de acasa la scoala.

Pe aceeasi poteca de munte, zi de zi, cat tine anul scolar, cu oarece intreruperi cand iernile-s grele si zapada troieneste traseul. Parintii n-au bani de gazda in comuna de care apartin. Acolo-i o alta lume, diferita total de cea in locul unde le-a fost sa se nasca si sa traiasca.




--------------------------------------------------------------------------------




Conditii

Fac naveta de zeci de kilometri

Peste 9.000 de elevi din comunele vasluiene sunt nevoiti sa parcurga pe jos si cate 20 de kilometri pana la cea mai apropiata scoala. Trei sferturi din autoturismele ARO, destinate transportului elevilor, sunt defecte. “Primarii au facut nenumarate demersuri la Consiliul Judetean pentru a primi fondurile necesare reparatiei mijloacelor de transport.

De la judet li s-a transmis ca nu sunt bani”, ne-a declarat Gheorghe Carja, inspector general. Peste 200 de elevi locuiesc in 20 de sate ramase izolate de anul trecut, din cauza infrastructurii distruse de inundatii. Din cele peste 90 de miliarde de lei necesare refacerii cailor de acces s-au primit doar 40 de miliarde. (Adrian Ilie)

"Evenimentul zilei"