Învăţământul şi sănătatea rămân priorităţi bugetare în 2007
de Dana Banzea, Delia Budurca
Cu toate că, în ultimii ani, sănătatea şi învăţământul au fost domenii prioritare pentru guvernanţi, situaţia din spitale şi şcoli este departe de a reflecta sumele alocate. Pentru anul viitor au fost repartizate sume-record pentru aceste sectoare. Sănătatea va primi în 2007 peste 4% din PIB, un procentaj apropiat celui cheltuit de statele vest-europene. Dacă în 2004 cheltuiam pentru sănătate 98 de euro pe cap de locuitor, în 2007 ni se promite o sumă dublă, de 198 de euro pe cap de locuitor. Însă aproape 85% din cei 4,5 miliarde de euro alocate sănătăţii ca procent din PIB sunt banii asiguraţilor, strânşi prin contribuţia angajaţilor şi angajatorilor la fondul de asigurări pentru sănătate. Nu reprezintă alocaţii guvernamentale. Bugetul ministerului nu atinge un miliard de euro. Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, estimează că veniturile din taxa pe viciu apreciate pentru 2007 la 417 milioane de euro - vor dubla bugetul Ministerului Sănătăţii. Banii CNAS se duc în proporţie de peste 70% pentru finanţarea spitalelor, iar un procent de 20–30% finanţează medicina ambulatorie. Până la 15% din buget este alocat medicamentelor gratuite şi compensate. Pe de altă parte, bugetul ministerului este folosit pentru programe naţionale, precum programul de sânge, transplant, diabet, medicina salvării, medicina şcolară, plata medicilor rezidenţi, programul de sănătate publică. Taxa pe viciu urmează să finanţeze investiţiile în aparate şi infrastructură şi programul pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei.
Dincolo de numărul şi amploarea proiectelor prezentate la Bucureşti, analiza bugetului unui spital arată că 80% din bani se duc pe salarii şi numai 20% rămâne pentru asistenţa medicală.
Învăţământul se chinuieşte să-şi cheltuiască banii
Învăţământul va primi în 2007 peste 5% din PIB (cinci miliarde de euro), mai mult decât dublu – creştere de 132% - faţă de alocările bugetare din 2006. Dacă rectificările bugetare au crescut masiv fondurile pentru învăţământ, execuţia bugetară arată un ritm lent al cheltuirii fondurilor. Din sumele alocate în mai, şcolile nu reuşiseră să cheltuiască mai mult de 30% până la începutul şcolii, astfel că ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a trecut la ameninţări cu retragerea fondurilor.
Foştii miniştri ai finanţelor recunosc faptul că nerestructurarea la timp a administraţiei publice, lipsa unei strategii clare de cheltuire a banului public, birocraţia şi managementul defectuos sunt tot atâtea cauze pentru care rezultatele pozitive întârzie să apară în cele două sectoare, considerate "prioritare".
"Ne confruntăm de ani de zile cu o lipsă totală de voinţă în ceea ce priveşte restructurarea administraţiei publice, în acest moment având în continuare o educaţie şi o sănătate bazate pe principii comuniste", consideră Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanţelor, până în 2004. Potrivit acestuia, lipsa unei strategii în funcţie de priorităţi, dar şi inexistenţa urmăririi banului public fac ca rezultatele să întârzie să apară, indiferent de câţi bani vor fi alocaţi celor două sectoare.
"La nivel local nu se reuşeşte să se cheltuiască sumele alocate de la buget. Din cauza managementului defectuos şi al lipsei de proiecte, bugetele locale înregistrează excedent bugetar", consideră Ionuţ Popescu, fost ministru al finanţelor, până în 2005. Potrivit acestuia, există la nivel local şi cazuri particulare, când, din cauza birocraţiei, anumite proiecte nu au putut fi demarate, iar fondurile de la buget au fost pierdute.( ADEVARUL, 16 OCT. 2006)