Revine admiterea prin examen la facultate
nstitutiile de invatamant superior care vor organiza examene de admitere vor primi bani mai multi de la buget si vor avea sansa de a urca in "Topul Universitatilor". Admiterea este unul dintre criteriile pe baza caruia institutiile vor fi evaluate de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS).
In functie de punctajul obtinut universitatile vor fi asezate intr-un top al calitatii. Acesta va cantari greu si la acordarea finantarii. Rectorii apreciaza examenele drept irelevante insa, pentru un ban in plus, multi dintre ei sunt dispusi sa faca pasul. In cateva saptamani, reprezentantii universitatilor se vor intalni pentru a discuta acest aspect, urmand sa decida ulterior, in Senatele universitatilor, care sunt noile modalitati de admitere.
Efectul: doparea cu meditatii
Revenirea la examene este "o chestiune neinspirata", care va duce, probabil, la o admitere de forma, cu intrebari de tipul "Nu e asa ca Pamantul e rotund?", crede Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi.
Totusi, el spune ca se va conforma noilor criterii de evaluare a calitatii. Nici Ioan Mihai, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, nu este incantat de aceasta idee. "Examenele de admitere sunt un stres suplimentar si nu sunt elocvente. Vin dupa un dopaj cu meditatii si nu arata adevaratul potential al tanarului", sustine el.
Cartea bate dosarul
De ce nu vor rectorii examen de admitere? "Pentru ca le e frica sa nu piarda candidati!", raspunde Ioan Curtu, presedintele Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), institutia care se ocupa de calitatea educatiei.
El este convins ca tinerii care citesc cel putin o carte pentru admitere sunt mai bine informati decat cei care se prezinta doar cu dosarul. "Uitati-va la Universitatea Tehnica de Constructii, din Bucuresti. Au studenti foarte buni, spre deosebire de cei care au intrat la facultatile de constructii fara examen", exemplifica Scurtu.
Variantele universitarilor
Cate capete, atatea solutii. Toti rectorii vor schimbari in sistemul de admitere, insa aproape fiecare are propria varianta. "Sunt de acord cu examenele de admitere, dar ele sa fie impuse de minister pentru toate universitatile", este solutia rectorului Ion Visa, de la Universitatea Transilvania din Brasov. Omologul lui de la "Alexandru Ioan Cuza", din Iasi, crede ca solutia nu sta in examene, ci intr-un Bacalaureat organizat riguros.
Ioan Mihai, rectorul de la Universitatea de Vest, din Timisoara, ar vrea ca admiterea sa ramana pe baza de dosar, pentru a da tuturor o sansa, insa dupa anul I sa ramana doar studentii buni. "Dar daca va trebui sa introducem examenele ca sa luam cateva puncte in plus, atunci o vom face", concluzioneaza el.
La Academia de Studii Economice din Bucuresti lucrurile stau ceva mai simplu, pentru ca universitatea nu a renuntat niciodata la examenele de admitere. Examenele sunt de tip grila si reprezinta 70% din nota finala (restul consta in mediile de la BAC si din timpul liceului). "Atat timp cat adunam trei, patru candidati pe loc, inseamna ca si elevii sunt de acord sa dea examen", spune rectorul institutiei, Ion Rosca.
De asemenea, un memorandum facut anul trecut printre studenti si profesori arata ca 80a din ei sunt de acord cu acest criteriu de admitere. Alexandra Visan, studenta de la ASE, explica de ce: "Cine vrea sa invete in facultate nu se teme sa invete si inainte din grilele de admitere. E clar ca in felul acesta vei sti mai multe decat cei care intra la facultati cu acelasi profil, pe baza de dosar".
Cine intra in top
Pe langa criteriul admiterii, ARACIS va avea in vedere o serie de alti factori pentru stabilirea nivelului calitativ al unei universitati. Vor primi punctaj mare institutiile care organizeaza examen de admitere, au cadre didactice competente, materie adecvata cerintelor de pe piata, absolventi care se angajeaza repede in domeniul absolvit etc.
CUM E LA ALTII
Examene nationale in Europa
In majoritatea tarilor europene, sistemul de admitere nu presupune si un examen organizat de universitati. Criteriul de baza il reprezinta punctajul obtinut la examenul national de la finalul ciclului obligatoriu de invatamant. In Franta si Anglia, tinerii isi stabilesc mai multe optiuni si sunt admisi acolo unde punctajul corespunde cerintelor scolii.
Trierea se face pe parcurs, asa incat o mare parte din cei admisi initial nu ajung sa isi finalizeze studiile. In Cehia, exista universitati, precum Politehnica, unde se intra cu examen de admitere.
"Peste tot, examenele nationale au cea mai mare pondere. Insa, spre deosebire de ce se intampla la noi, examenele din perioada preuniversitara sunt foarte serioase", spune Ion Ciuca, directorul general al Directiei pentru Invatamant Universitar din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Evenimentul Zilei,17 Octombrie 2006
In functie de punctajul obtinut universitatile vor fi asezate intr-un top al calitatii. Acesta va cantari greu si la acordarea finantarii. Rectorii apreciaza examenele drept irelevante insa, pentru un ban in plus, multi dintre ei sunt dispusi sa faca pasul. In cateva saptamani, reprezentantii universitatilor se vor intalni pentru a discuta acest aspect, urmand sa decida ulterior, in Senatele universitatilor, care sunt noile modalitati de admitere.
Efectul: doparea cu meditatii
Revenirea la examene este "o chestiune neinspirata", care va duce, probabil, la o admitere de forma, cu intrebari de tipul "Nu e asa ca Pamantul e rotund?", crede Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi.
Totusi, el spune ca se va conforma noilor criterii de evaluare a calitatii. Nici Ioan Mihai, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, nu este incantat de aceasta idee. "Examenele de admitere sunt un stres suplimentar si nu sunt elocvente. Vin dupa un dopaj cu meditatii si nu arata adevaratul potential al tanarului", sustine el.
Cartea bate dosarul
De ce nu vor rectorii examen de admitere? "Pentru ca le e frica sa nu piarda candidati!", raspunde Ioan Curtu, presedintele Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), institutia care se ocupa de calitatea educatiei.
El este convins ca tinerii care citesc cel putin o carte pentru admitere sunt mai bine informati decat cei care se prezinta doar cu dosarul. "Uitati-va la Universitatea Tehnica de Constructii, din Bucuresti. Au studenti foarte buni, spre deosebire de cei care au intrat la facultatile de constructii fara examen", exemplifica Scurtu.
Variantele universitarilor
Cate capete, atatea solutii. Toti rectorii vor schimbari in sistemul de admitere, insa aproape fiecare are propria varianta. "Sunt de acord cu examenele de admitere, dar ele sa fie impuse de minister pentru toate universitatile", este solutia rectorului Ion Visa, de la Universitatea Transilvania din Brasov. Omologul lui de la "Alexandru Ioan Cuza", din Iasi, crede ca solutia nu sta in examene, ci intr-un Bacalaureat organizat riguros.
Ioan Mihai, rectorul de la Universitatea de Vest, din Timisoara, ar vrea ca admiterea sa ramana pe baza de dosar, pentru a da tuturor o sansa, insa dupa anul I sa ramana doar studentii buni. "Dar daca va trebui sa introducem examenele ca sa luam cateva puncte in plus, atunci o vom face", concluzioneaza el.
La Academia de Studii Economice din Bucuresti lucrurile stau ceva mai simplu, pentru ca universitatea nu a renuntat niciodata la examenele de admitere. Examenele sunt de tip grila si reprezinta 70% din nota finala (restul consta in mediile de la BAC si din timpul liceului). "Atat timp cat adunam trei, patru candidati pe loc, inseamna ca si elevii sunt de acord sa dea examen", spune rectorul institutiei, Ion Rosca.
De asemenea, un memorandum facut anul trecut printre studenti si profesori arata ca 80a din ei sunt de acord cu acest criteriu de admitere. Alexandra Visan, studenta de la ASE, explica de ce: "Cine vrea sa invete in facultate nu se teme sa invete si inainte din grilele de admitere. E clar ca in felul acesta vei sti mai multe decat cei care intra la facultati cu acelasi profil, pe baza de dosar".
Cine intra in top
Pe langa criteriul admiterii, ARACIS va avea in vedere o serie de alti factori pentru stabilirea nivelului calitativ al unei universitati. Vor primi punctaj mare institutiile care organizeaza examen de admitere, au cadre didactice competente, materie adecvata cerintelor de pe piata, absolventi care se angajeaza repede in domeniul absolvit etc.
CUM E LA ALTII
Examene nationale in Europa
In majoritatea tarilor europene, sistemul de admitere nu presupune si un examen organizat de universitati. Criteriul de baza il reprezinta punctajul obtinut la examenul national de la finalul ciclului obligatoriu de invatamant. In Franta si Anglia, tinerii isi stabilesc mai multe optiuni si sunt admisi acolo unde punctajul corespunde cerintelor scolii.
Trierea se face pe parcurs, asa incat o mare parte din cei admisi initial nu ajung sa isi finalizeze studiile. In Cehia, exista universitati, precum Politehnica, unde se intra cu examen de admitere.
"Peste tot, examenele nationale au cea mai mare pondere. Insa, spre deosebire de ce se intampla la noi, examenele din perioada preuniversitara sunt foarte serioase", spune Ion Ciuca, directorul general al Directiei pentru Invatamant Universitar din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Evenimentul Zilei,17 Octombrie 2006
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: crinamar | 17.10.2006 15:28 | 889 vizualizări
Comentarii (2)
da, ar fi cea mai buna selectie.
Sustin in totalitate ideea examenelor de admitere in invatamantul superior de stat. Sunt absolventa a Facultatii de Istorie din Iasi unde am intrat in urma unui examen de admitere(am fost ultima generatie care a intrat pe baza de examen) si cred ca este cea mai buna posibilitate de selectie a viiotrilor studenti...
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.