Profesorii si parintii, victimele elevilor
Profesorii si parintii, victimele elevilor
3 Noiembrie 2006
Andrei Ciurcanu
Conflictul dintre generatii face din ce in ce mai multe "victime" printre adolescenti, profesori si parinti, insa niciuna dintre tabere pare ca nu gaseste o cale de reconciliere. Elevii vor un profesor modern, sociabil, cool. Profesorii doresc un elev cuminte, disciplinat si ascultator. La randul lor, parintii vor un copil bun. Ce-i de facut?
Psihologii si sociologii trag un semnal de alarma cu privire la evolutia si transformarile adolescentilor din 90 incoace, considerand ca, de fapt, problemele isi au radacinile in mediul familial.
Ei sustin ca denaturarea comportamentului elevilor este un efect al neintelegerii dintre doua institutii care au demisionat: scoala si familia. Fiecare cere de la celalalt formare, dar nimeni nu face nimic, iar copiii sunt prinsi in acest pendul permanent. Prin urmare, ei se duc in spatele blocului si gasesc ceea ce cauta: intelegere din partea grupului, care, de cele mai multe ori, cultiva violenta.
Violenta in 75% din scoli
Un studiu realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei, in colaborare cu Institutul de Criminalistica, arata ca fenomenele de violenta se intalnesc in 75% din scoli.
Sondajul a fost realizat in perioada 2004-2005, pe un esantion de 1.207 unitati de invatamant din tara si din Bucuresti. Rezultatele au scos la iveala trei tipuri de violenta: intre elevi, elevi fata de profesori si profesori fata de elevi.
Studiul a mai aratat ca agresivitatea adolescentilor fata de dascali este intalnita cu precadere in mediul urban (54%), cu 20 de procente mai mult decat in mediul rural. Ingrijorator este faptul ca 45% dintre profesorii de la oras isi agreseaza elevii, in timp ce in mediul rural dascalii se arata mai "calmi" - 24,5%.
"Exista o tensiune foarte mare"
Simona, Alexandra, Edy si Paul sunt elevi in clasa a X-a, respectiv a XI-a la Colegiul Tehnic "Petru Rares" din Bucuresti. Nu-si imagineaza cum ar trebui sa arate un profesor cool, dar stiu sa-i caracterizeze pe cei care le predau acum.
"La ore se considera superiori, au impresia ca, daca incerci sa-i contrazici cu argumente, ii iei peste picior si te considera prost-crescut. Ar trebui sa fie ca in 2006", sustin acestia. Ce inseamna "sa fie ca in 2006" nu stiu sa raspunda.
"Cu profesorii mai tineri te mai intelegi, dar cu cei care predau dinainte de 89 nu ai nicio sansa. Se imbraca si se comporta cu noi ca inainte de Revolutie", spune Paul, elev in clasa a X-a.
Dupa cateva minute de discutii, o doamna diriginta intra in cabinet si arata spre cele doua eleve. "Astea sunt fetele mele, cele mai bune", si rade, dupa care se uita incruntata la ele. "Aveti grija ce macaniti, fetelor, ca..."
Psihologul Aurora Liiceanu este de parere ca un astfel de comportament dur, nemotivat al profesorilor duce la crearea unei ostilitati surde intre adult si copil: "Exista o tensiune foarte mare intre grupurile de varsta. Adultul nu trebuie sa dicteze, el trebuie sa aiba autoritate pe un teren de libertate si nu pe unul de forta".
Marcati de boomul informational
Specialistii sustin ca, in anii 90, elevii au fost marcati de schimbarea de regim si de boomul informational care a urmat. Mediul ideologic general de permisivitate si oportunitati i-a influentat cu precadere pe adolescenti, ei fiind la varsta la care fac optiunile.
A fost momentul de ruptura, care a provocat conflictul dintre profesori, elevi si parinti. Psihologul Aurora Liiceanu sustine ca neintelegerile dintre scoala si familie se rasfrang asupra copiilor.
"Se pare ca atat profesorii, cat si parintii au demisionat. Fiecare cere de la celalalt formare, dar pana la urma nimeni nu face nimic, iar elevii sunt prinsi la mijloc. Ei ce fac? Se duc in spatele blocului si gasesc ceea ce cauta, intelegere din partea grupului, care nu va participa aproape niciodata la bunastarea individului."
Faptul ca masurile represive nu mai sunt acceptate intr-o societate democratica i-a dezorientat atat pe parinti, cat si pe profesori. "Pentru ca "li s-a luat nuiaua din mana", profesorii nu pot avea o comunicare directa cu tinerii. Faptul ca elevii nu le mai stiu de frica creeaza o confuzie in mintea dascalilor.
Trebuie gasit un "modus vivendi" firesc", explica Stelian Dumistracel, profesor universitar doctor, lingvist, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi.
Desi au trecut aproape 17 ani de la Revolutie, realitatea ne arata ca inca mai exista cadre didactice care penduleaza intre doua stari. "Fie se imagineaza a fi ciobanul cu bata la turma, fie ramane un simplu difuzor de date care nu reuseste sa accepte modificarile din societate", a adaugat Dumistracel.
Profesorii sunt debusolati in fata adolescentilor
Sociologii sustin ca alte motive care au dus la neintelegerile dintre elevi si profesori sunt democratia prost inteleasa de tineri si debusolarea cadrelor didactice.
Promovarea, de cele mai multe ori, a inculturii si a nonvalorii de catre mass-media a determinat un haos in mentalitatea dascalilor, al caror sistem de valori a fost rasturnat.
"Vedem acum ca si cea mai prostuta fata poate deveni vedeta daca are un corp frumos si se plimba cu cine trebuie, ca anumiti tipi semianalfabeti au facut avere. Aceste lucruri ii indeparteaza pe copii de invatat si reduc din autoritatea profesorilor", sustine sociologul Ioan Mihailescu. Acesta mai arata ca si balansul dintre bogat si sarac joaca un rol definitoriu.
Profesorii sunt prost platiti si imediat se creeaza imaginea negativa, "pentru ca elevii judeca dupa cat poseda cineva si nu dupa cate stie".
Directorul Colegiului Tehnic "Petru Rares" din Bucuresti, Diana Gheorghe, e de parere ca razboiul dintre generatii porneste din doua directii. "Pe de o parte, profesorii nu stiu cum sa se comporte cu tinerii, nu se pot adapta si sunt uneori slab pregatiti. Pe de alta parte, elevilor le lipsesc acei sapte ani de acasa, pe care nimeni nu ti-i mai poate da daca nu i-ai mostenit din educatia primita in familie".
EVENIMENTUL ZILEI, 3 NOV 2006
3 Noiembrie 2006
Andrei Ciurcanu
Conflictul dintre generatii face din ce in ce mai multe "victime" printre adolescenti, profesori si parinti, insa niciuna dintre tabere pare ca nu gaseste o cale de reconciliere. Elevii vor un profesor modern, sociabil, cool. Profesorii doresc un elev cuminte, disciplinat si ascultator. La randul lor, parintii vor un copil bun. Ce-i de facut?
Psihologii si sociologii trag un semnal de alarma cu privire la evolutia si transformarile adolescentilor din 90 incoace, considerand ca, de fapt, problemele isi au radacinile in mediul familial.
Ei sustin ca denaturarea comportamentului elevilor este un efect al neintelegerii dintre doua institutii care au demisionat: scoala si familia. Fiecare cere de la celalalt formare, dar nimeni nu face nimic, iar copiii sunt prinsi in acest pendul permanent. Prin urmare, ei se duc in spatele blocului si gasesc ceea ce cauta: intelegere din partea grupului, care, de cele mai multe ori, cultiva violenta.
Violenta in 75% din scoli
Un studiu realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei, in colaborare cu Institutul de Criminalistica, arata ca fenomenele de violenta se intalnesc in 75% din scoli.
Sondajul a fost realizat in perioada 2004-2005, pe un esantion de 1.207 unitati de invatamant din tara si din Bucuresti. Rezultatele au scos la iveala trei tipuri de violenta: intre elevi, elevi fata de profesori si profesori fata de elevi.
Studiul a mai aratat ca agresivitatea adolescentilor fata de dascali este intalnita cu precadere in mediul urban (54%), cu 20 de procente mai mult decat in mediul rural. Ingrijorator este faptul ca 45% dintre profesorii de la oras isi agreseaza elevii, in timp ce in mediul rural dascalii se arata mai "calmi" - 24,5%.
"Exista o tensiune foarte mare"
Simona, Alexandra, Edy si Paul sunt elevi in clasa a X-a, respectiv a XI-a la Colegiul Tehnic "Petru Rares" din Bucuresti. Nu-si imagineaza cum ar trebui sa arate un profesor cool, dar stiu sa-i caracterizeze pe cei care le predau acum.
"La ore se considera superiori, au impresia ca, daca incerci sa-i contrazici cu argumente, ii iei peste picior si te considera prost-crescut. Ar trebui sa fie ca in 2006", sustin acestia. Ce inseamna "sa fie ca in 2006" nu stiu sa raspunda.
"Cu profesorii mai tineri te mai intelegi, dar cu cei care predau dinainte de 89 nu ai nicio sansa. Se imbraca si se comporta cu noi ca inainte de Revolutie", spune Paul, elev in clasa a X-a.
Dupa cateva minute de discutii, o doamna diriginta intra in cabinet si arata spre cele doua eleve. "Astea sunt fetele mele, cele mai bune", si rade, dupa care se uita incruntata la ele. "Aveti grija ce macaniti, fetelor, ca..."
Psihologul Aurora Liiceanu este de parere ca un astfel de comportament dur, nemotivat al profesorilor duce la crearea unei ostilitati surde intre adult si copil: "Exista o tensiune foarte mare intre grupurile de varsta. Adultul nu trebuie sa dicteze, el trebuie sa aiba autoritate pe un teren de libertate si nu pe unul de forta".
Marcati de boomul informational
Specialistii sustin ca, in anii 90, elevii au fost marcati de schimbarea de regim si de boomul informational care a urmat. Mediul ideologic general de permisivitate si oportunitati i-a influentat cu precadere pe adolescenti, ei fiind la varsta la care fac optiunile.
A fost momentul de ruptura, care a provocat conflictul dintre profesori, elevi si parinti. Psihologul Aurora Liiceanu sustine ca neintelegerile dintre scoala si familie se rasfrang asupra copiilor.
"Se pare ca atat profesorii, cat si parintii au demisionat. Fiecare cere de la celalalt formare, dar pana la urma nimeni nu face nimic, iar elevii sunt prinsi la mijloc. Ei ce fac? Se duc in spatele blocului si gasesc ceea ce cauta, intelegere din partea grupului, care nu va participa aproape niciodata la bunastarea individului."
Faptul ca masurile represive nu mai sunt acceptate intr-o societate democratica i-a dezorientat atat pe parinti, cat si pe profesori. "Pentru ca "li s-a luat nuiaua din mana", profesorii nu pot avea o comunicare directa cu tinerii. Faptul ca elevii nu le mai stiu de frica creeaza o confuzie in mintea dascalilor.
Trebuie gasit un "modus vivendi" firesc", explica Stelian Dumistracel, profesor universitar doctor, lingvist, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi.
Desi au trecut aproape 17 ani de la Revolutie, realitatea ne arata ca inca mai exista cadre didactice care penduleaza intre doua stari. "Fie se imagineaza a fi ciobanul cu bata la turma, fie ramane un simplu difuzor de date care nu reuseste sa accepte modificarile din societate", a adaugat Dumistracel.
Profesorii sunt debusolati in fata adolescentilor
Sociologii sustin ca alte motive care au dus la neintelegerile dintre elevi si profesori sunt democratia prost inteleasa de tineri si debusolarea cadrelor didactice.
Promovarea, de cele mai multe ori, a inculturii si a nonvalorii de catre mass-media a determinat un haos in mentalitatea dascalilor, al caror sistem de valori a fost rasturnat.
"Vedem acum ca si cea mai prostuta fata poate deveni vedeta daca are un corp frumos si se plimba cu cine trebuie, ca anumiti tipi semianalfabeti au facut avere. Aceste lucruri ii indeparteaza pe copii de invatat si reduc din autoritatea profesorilor", sustine sociologul Ioan Mihailescu. Acesta mai arata ca si balansul dintre bogat si sarac joaca un rol definitoriu.
Profesorii sunt prost platiti si imediat se creeaza imaginea negativa, "pentru ca elevii judeca dupa cat poseda cineva si nu dupa cate stie".
Directorul Colegiului Tehnic "Petru Rares" din Bucuresti, Diana Gheorghe, e de parere ca razboiul dintre generatii porneste din doua directii. "Pe de o parte, profesorii nu stiu cum sa se comporte cu tinerii, nu se pot adapta si sunt uneori slab pregatiti. Pe de alta parte, elevilor le lipsesc acei sapte ani de acasa, pe care nimeni nu ti-i mai poate da daca nu i-ai mostenit din educatia primita in familie".
EVENIMENTUL ZILEI, 3 NOV 2006
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: danamarin | 03.11.2006 16:26 | 1819 vizualizări
Comentarii (1)
"Se pare ca atat profesorii, cat si parintii au demisionat. Fiecare cere de la celalalt formare, dar pana la urma nimeni nu face nimic, iar elevii sunt prinsi la mijloc."
Pe mine personal ma deranjeaza aceasta generalizare.
Consider ca rezultatele pe care le-am obtinut in educarea propriului copil sunt deosebite. Nu am avut nici cea mai mica problema legata de asa-zisul conflict intre generatii.
Eu cred ca multi parinti vor sa-si educe cum trebuie copiii dar unii nu stiu cum sa o faca. Grsesc enorm deoarece sunt ori prea autoritari si rigizi ori prea indulgenti si permisivi. Altii nu au timpul necesar pentru a-si cunoaste cu adevarat proprii copii, framantarile si trairile interioare in diferitele etape ale dezvoltarii lor.
Ca sa ai rezultate, eu cred ca este foarte important sa stii cum sa castigi increderea copilului inca de cand acesta este foarte mic. Numai atunci el va avea curajul sa iti spuna orice il framanta. Este de asemenea foarte important sa nu impui copilului sa faca ceva anume ci doar sa-i sugerezi ce crezi ca e mai bine pentru el, sa-l sfatuiesti, cu alte cuvinte, chiar mentionandu-i ca nu esti sigur ca sfatul tau este neaparat cel mai bun.
In plus este foarte bine sa implici copilul in luarea unor decizii, sa-i ceri si lui parerea uneori. El trebuie bagat in seama si tratat de multe ori ca un adult.
Eu asa am procedat, si acum ma bucur din plin de rezultate. Fiica mea este iubitore dar totodata si independenta. Stie sa ia decizii si singura daca este cazul, dar alte ori ne consulta si pe noi parntii.
Imi aduc aminte cand era ea prin liceu, cum ne cumparam noi haine impreuna, atat pentru ea cat si pentru mine. Si cumparam numai acele haine care ne placeau amandurora. Daca imi placea un anumit lucru numai mie si ei nu, renuntam sa-l mai cumpar. La fel si ea. Astfel, in privinta vestimentatiei, niciodata nu au existat probleme. Dar nici in rest. Chiar nu imi aduc aminte sa fi avut vreo problema cat de mica.
Despre educatia in scoala, pot sa va spun ca eu nu am avut pretentii si nu am asteptat sa-mi educe scoala copilul dacat sub aspectul instruirii. Educatia morala i-am facut-o in primul rand noi, parintii. Eu cred ca rolul principal in acest sens il are familia, iar scoala numai intr-o mai mica masura. Si asta pentru ca, in primul rand, copilul petrece mult mai multe ore in familie decat la scoala.
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.