Pauze de cinci minute intre cursuri, dulapuri personale care se inchiriaza cu 20 de euro pe an, studierea a cel putin trei limbi straine, consilier personal si de cariera, carduri colorate in functie de gradul de libertate si diplome recunoscute in 15 state UE si in altele, ca Elvetia sau SUA. Acestea sint citeva dintre avantajele de a studia la una dintre cele 13 scoli europene puse la dispozitie in sapte state UE, destinate in special copiilor de oficiali europeni. Fondate acum aproape 50 de ani, scolile europene sint coordonate de guvernele statelor unde sint amplasate, in speta Belgia, Germania, Luxemburg, Spania, Olanda, Marea Britanie si Italia, si au statut de institutie de invatamint de stat. Programa ofera posibilitatea unor studii de 14 ani in total, impartite in trei cicluri: maternal, primar si secundar, echivalentul etapelor romanesti de gradinita, scoala primara, generala si liceu. Iar virsta minima de la care pot fi primiti copiii este de patru ani.

Gratis pentru oficiali, pe bani grei pentru restul

Exista trei categorii de copii care pot studia intr-o scoala europeana. Primii sint copiii celor care lucreaza in institutiile UE si care nu platesc taxele de scolarizare, apoi sint copii ai caror parinti au incheiat acorduri cu diferite companii din UE si pentru care taxele se stabilesc pe baza de intelegeri, si ultimii, care au la dispozitie doar maximum o cincime din totalul locurilor, sint copii de parinti obisnuiti care sint dispusi sa plateasca citeva mii de euro.

Astfel, pentru primul ciclu maternal, echivalentul gradinitei de la noi, care dureaza doi ani, taxele ajung la 2.500 de euro, pentru scoala primara, de cinci ani, acestea sint de peste 3.300 de euro, iar pentru scoala secundara, generala si liceul romanesti, care se intinde pe sapte ani, taxa este de aproape 4.600 de euro. La toate aceste sume se adauga si o taxa suplimentara, introdusa in 2004, de aproximativ 350 de euro pentru fiecare copil inscris, potrivit datelor de pe site-ul oficial al Scolii Europene.

Studii in limbi straine pina in 2009

Crista Filip, specialist in resurse umane in cadrul Euroconcurs.ro, care organizeaza seminarii pentru romanii care vor sa devina functionari publici UE, a spus ca „nu este obligatoriu ca aceia care ajung in aceasta pozitie sa-si dea copiii la o scoala europeana. Sint unii care prefera sa ii dea la o scoala normala, locala, mai ales daca planuiesc sa ramina in orasul respectiv“. In prezent, sint 17 copii romani care studiaza la una dintre scolile europene din Bruxelles, de altfel chiar prima scoala din retea, repartizarea pentru romani la Bruxelles facindu-se pe criteriul proximitatii, a spus Crista Filip.

Deocamdata, romanii vor fi nevoiti sa-si dea copiii la clase in care se studiaza in limbi straine si se prefigureaza ca abia in 2009 se va forma o clasa de limba romana, cind se va da in folosinta o noua scoala din Bruxelles.

„Au o problema cu spatiul, care nu mai ajunge pentru toti elevii inscrisi si trebuie sa construiasca noi scoli. Nu au nimic cu Romania“, a explicat Filip.

Multiculturalitatea provoaca probleme

Crista Filip a subliniat ca pe linga avantajele multiculturalitatii, de a studia mai multe limbi straine si de a obtine o diploma europeana, exista si aspecte mai putin pozitive. Ca, de exemplu, faptul ca „sint putine scoli europene si este posibil ca aceea la care ajunge copilul sa fie in celalalt colt al Bruxelles-ului“ sau ca „interactiunea numai cu copii de expati ofera o viziune interesanta, dar nu este neaparat o viziune asupra tarii“, a explicat reprezentanta Euroconcurs.ro.

Alocatii de 550 de euro pentru parinti
Functionarii europeni au si alte facilitati, in afara studiilor gratuite pentru copiii lor, potrivit Euroconcurs.ro. Astfel, acestia beneficiaza de trei tipuri de alocatii: alocatia de camin, de aproape 150 de euro pe luna, alocatia pentru fiecare copil, de peste 320 de euro, si cea scolara, care trece de 220 de euro lunar. Ceea ce face ca un parinte functionar UE sa aiba in medie cu 300 de euro mai mult pe luna decit cei fara copii. De asemenea, parintii cu copii sub 9 ani pot cere reducerea timpului de lucru pina la jumatate, iar cei cu copii intre 9 si 12 ani pot munci cu pina la 20% mai putin.

Curricula europeana
Elevii care sint inscrisi la una dintre scolile europene vor avea parte de o serie de servicii, cum ar fi control medical anual gratuit, 25% din asigurarea medicala scolara, serviciile unui consilier personal, la care pot apela oricind, dar si ale consilierilor de cariera. In plus, vor primi trei tipuri de “carduri de iesiri”, care le ofera reduceri la cinema, de exemplu, si care arata gradul de libertate: cel rosu nu permite iesirea din scoala, cel roz permite iesirea din curtea scolii doar in pauzele de prinz, iar cel verde le da voie elevilor sa iasa in oras cind nu au teme de facut. Curricula diversa si dificila, ca si obligativitatea obtinerii unor medii mai mari de sase pe parcursul anilor de studiu explica numeroasele reguli impuse de scolile europene. Astfel, elevii sint obligati sa ajunga sa cunoasca cel putin doua limbi straine, in afara de cea de studiu, sa invete istoria si geografia din perspectiva europeana, si nu nationala, si sa treaca prin cursuri de arta si de muzica. La final insa obtin o diploma europeana care va fi recunoscuta in toata Uniunea in curind, pe linga alte state non-UE, potrivit Cristei Filip. Insa aceasta a admis ca, deocamdata, Romania nu recunoaste studiile din scolile europene.
(Oana Craciu, 17 dec.,2006, Cotidianul))