Revenirea în salile de clasa, dupa o meritata vacanta de iarna, consemneaza o noua situatie penibila, marca Mihail Hardau, care ofenseaza înca o data cadrele didactice si, mai ales, elevii, obligati sa învete în scoli fara autorizatie sanitara de functionare, fara încalzire centrala, fara alimentare curenta cu apa potabila si cu grupurile sanitare în curte. Mai exact, Ministerul Educatiei a achizitionat o masina de lux, marca Audi A6, care a costat, nici mai mult, nici mai putin, decât 60.000 de euro. În toata aceasta contradictie a situatiei, penibilul sare în ochii tuturor. Însa, asa cum ne asteptam, despre actiunea ministeriala exista explicatii, motivatii si tot felul de interpretari, ce converg catre justetea si legalitatea acestei cheltuieli. „Este o speculatie ca s-au aruncat banii pentru achizitionarea unui autoturism, în detrimentul unitatilor scolare. Banii provin de la bugetul ministerului. Nu s-au luat bani din fondurile destinate proiectelor de reabilitare a scolilor si liceelor. În alta ordine de idei, vreau sa precizez ca, de 17 ani, Ministerul Educatiei nu a achizitionat nici un autoturism pentru nevoile interne, fiind singura institutie guvernamentala în aceasta situatie. Si, în ceea ce priveste alegerea marcii, conducerea ministerului a considerat ca fiind necesara o masina fiabila, a carei întretinere tehnica nu necesita costuri foarte mari. Nu puteam repeta greseala facuta cu microbuzele scolare marca ARO care, dupa cum s-a vazut, nu au facut fata situatiei“, ne-a declarat Mircea Muresan, purtatorul de cuvânt al Ministerului Educatiei.

De scoli, ministerul nu stie nimic
Directiile specializate din cadrul Ministerului Educatiei nu au mai monitorizat nimic, din septembrie si pâna acum, privind conditiile în care elevii au început scoala în anul 2007, anul integrarii în Uniunea Europeana. „În ultimul timp, Directia generala pentru învatamântul preuniversitar nu a mai facut nici o statistica privind starea unitatilor de învatamânt. Nu am cunostinta daca celelalte directii au facut asa ceva. Dar nu cred“, ne-a declarat Liliana Preoteasa, directorul general cu învatamântul preuniversitar. Prin urmare, consideram ca datele statistice, facute oficial publice la sfârsitul lunii septembrie anul trecut, au ramas cele valabile. Sa ni le reamintim: 4.550 de unitati de învatamânt, adica 27% din numarul total, nu au autorizare sanitara de functionare; în 16.817 scoli, adica 74%, elevii se încalzesc cu sobe de teracota; 4.752 de scoli (47%) se aprovizioneaza cu apa potabila de la fântânile din ograda, iar 1.284 (13%) nu au apa deloc. Se pare ca, în aceasta problema, si sindicatele sunt derutate: „Aici, cred ca ministerul nu are nici o vina. De masina avea nevoie, iar de problema reabilitarilor se ocupa direct consiliile locale. Daca nu au bani, înseamna ca nu se poate face nimic“, ne-a precizat Marius Nistor, presedintele executiv al Federatiei „Spiru Haret“. Oricum, cadrele didactice considera o sfidare la adresa tuturor celor care lucreaza în sistem. „Este o sfidare la adresa noastra si a elevilor. Deplasarile demnitarilor se puteau face si cu o masina autohtona, la fel de fiabila si cu o întretinere tehnica mult mai ieftina, iar restul de bani puteau fi folositi pentru reabilitari. Chestia asta cu bugete si raspunderi separate, consilii locale si altele, este o totala abureala. Banii pentru educatie, tot de la contribuabili vin“, ne-a confirmat un profesor dint-o scoala din sectorul 6 al Capitalei.
Gardianul, Alexandru Calmâcu.9 ian 07