Întâlnirea este a doua dintr-o serie de 6 dezbateri pe teme importante de politică educaţională, ce îşi propune să se constituie într-un forum democratic de dezbatere în jurul unor probleme actuale şi de perspectivă ale învăţământului din România.


La acest "exerciţiu de viziune", reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării au dat cu flit invitaţiei ce a venit din partea Centrului Educaţia 2000+, aşa încât specialiştii în domeniu s-au rezumat la a-şi împărtăşi problemele ce există în sistem şi de care în mare parte se face răspunzător ministrul Mihail Hărdău. Totuşi, notă discordantă a făcut Virgil Păunescu, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale care nu s-a ferit să critice anti-reforma făcută până acum în educaţie şi cercetare. El a spus că la sfârşitul anului trecut preşedintele statului a înfiinţat Comisia prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării din România. Surprinzător sau nu, din această comisie face parte şi fostul ministru al educaţiei, Mircea Miclea în calitate de preşedinte. Comisia are 12 membri. Într-un fel sau altul, comisia de la Cotroceni îl monitorizează îndeaproape pe Hărdău. Pe de altă parte, Virgil Păunescu a reproşat faptul că Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior a pornit cu stângul şi are foarte mari probleme. El a spus că structura cu pricina mimează cercetarea şi încurajează non-valoarea. Oficialul a reproşat ministerului educaţiei şi faptul că România are de recuperat foarte mari decalaje la capitolul educaţie şi cercetare.


ONG-urile sar la gâtul ministrului educaţiei


Aserţiunile lui Păunescu au fost susţinute şi de preşedintele executiv al Centrului Educaţia 2000+, Alexandru Crişan. În opinia acestuia, în România ar trebui să existe bază materială mai bună, şcoli mai curate şi mai bine făcute. Crişan este de părere că în alte sisteme se încearcă o esenţializare, o adaptare a conţinuturilor la realităţile sociale, orientate spre practic, nu spre teorie. Acesta spune că exista o formare iniţială a profesorilor din Finlanda, Anglia, Franţa, mult mai bună decât cea din România. Alexandru Crişan spune că în România nu se formează educatori, ci se oferă diplome de profesori în matematică, română şi de limbi străine unor tineri, care doar pentru că nu au altceva mai bun de făcut se angajează profesori. În alte părţi, profesorii sunt formaţi în universităţi din care nu pot ieşi decât profesori. Crişan consideră că este nevoie de politici corelate, de politici globale, de sprijin acordat profesorilor, şcolilor şi un management mai bun. Conform declaraţiei lui Crişan, învăţământul românesc se învârte într-un cerc vicios şi "ceea ce vedem acum în şcoli încă seamănă cu imaginile emblematice ale sistemului dinainte de 1990". Situaţia este cauzată în special de incoerenţa cu care ministrul Hărdău şi-a aplicat viziunea proprie, fără a ţine seama de realităţile de la care pleacă. Crişan este de părere că acest lucru ne plasează mult în urma unor ţări precum Ungaria, Letonia, Estonia sau Lituania, care au plecat de la aceeaşi situaţie şi au acum sisteme de învăţământ performante şi au păşit în Uniunea Europeană cu mulţi ani înaintea României.
Curentul