Testele Nationale, transformate in evaluari anuale
Proiectul legii invatamantului preuniversitar prevede eliminarea oricarui tip de examinare la final de ciclu scolar. O alta varianta ar fi revenirea la examenul clasic, ceea ce inseamna ca ne intoarcem de unde am plecat in 1999.
Schimbarile ii afecteaza atat pe profesori, cat si pe elevi pentru ca, spun ei, abia s-au obisnuit cu Testele nationale. Daca legea va fi votata, prima generatie care va scapa de teste ar fi cea a elevilor care sunt acum in clasa a VI-a.
Profesorii, nostalgici dupa examenul de admitere
Profesorii sunt nemultumiti nu neaparat de noul sistem, ci de faptul ca vor fi pusi, din nou, in fata unei schimbari. "Invatamantul a fost zona unde s-au facut experimente o data la doi-trei ani. Nici nu am avut timp sa ne dam seama daca un sistem este mai bun decat altul, pentru ca s-a schimbat imediat", spune Eugen Puiu, profesor de geografie la Scoala 133 din Capitala.
Colegul lui, Teodor Campeanu, profesor de limba romana, regreta eliminarea examenului de admitere in liceu, pe care il considera "cea mai corecta forma de evaluare".
Marian Banu, profesor si purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar al Muncipiului Bucuresti, se afla de cealalta parte a baricadei. El spune ca tezele cu subiect unic sunt cele mai obiective modalitati de verificare a cunostintelor.
"O astfel de examinare ar reflecta atat munca elevului la clasa, cat si a profesorului. Iar daca lucrarile vor fi corectate de o comisie straina, s-ar elimina toate subiectivismele. Nu este corect ca eu, profesorul lui, sa-i corectez lucrarea, pentru ca voi fi subiectiv", spune Banu.
"Trebuie eliminata ghilotina"
Elevii de clasa a VI-a sunt, pe de-o parte, incantati ca scapa de testarea stresanta de la sfarsitul clasei a VIII-a, dar, pe de alta parte, ii sperie evaluarea periodica. "Ar fi mai usor pentru noi, pentru ca am fi examinati din materia pe care am invatat-o recent", crede Loredana, eleva in clasa a VI-a.
Colega ei, Alexandra, este constienta ca mama ei ar impinge-o de la spate sa invete mai mult in fiecare zi, pentru a fi pregatita pentru aceste examinari. Indiferent de optiunile celor mici, ministerul a decis: "Trebuie eliminata ghilotina! Va exista o modalitate de selectie, sprijinita de orientarea scolara si consiliere", dupa cum precizeaza Oana Badea.
Invatatorul, diriginte la a V-a
O alta modificare din proiectul noii legi se refera la trecerea de la invatamantul primar la cel gimnazial. Elevii vor face si clasa a V-a la primara pentru o trecere mai lenta de la un singur invatator la mai multi profesori.
Astfel, in clasa a V-a, scolarii o vor avea diriginta pe invatatoare, dar vor studia disciplinele separat cu profesori. "La clasa a V-a in formatul actual nu exista o trecere lina, iar elevii sunt dezorientati", motiveaza modificarea purtatorul de cuvant al ministerului.
Fostul ministru al educatiei Mircea Miclea crede insa ca aceasta este o inovatie fara nicio baza. "Ce va face ministerul daca va ajunge la concluzia ca pentru unii elevi este nevoie si de clasa a VI-a la primara pentru o trecere mai lina?", se intreaba Miclea.
Fostul ministru considera ca atat introducerea obligativitatii clasei pregatitoare, cat si trecerea clasei a V-a la primara trebuie sa se faca in functie de competentele pe care trebuie sa le dobandeasca un elev pana la o anumita varsta.
"La grupa pregatitoare exista inegalitati foarte mari intre copii. De exemplu, unii stiu sa lucreze pe computer, iar altii nu stiu sa tina un creion in mana. In sistemul de invatamant, diferentele se acutizeaza daca aceasta clasa pregatitoare va fi tot un fel de scoala", precizeaza Mircea Miclea.
TRASEU
De la Capacitate la evaluare anuala
De la examenul de treapta la tezele cu subiect unic. Aceasta este varianta prescurtata a schimbarilor care au fost experimentate pe elevi in ultimii opt ani. Fiecare ministru care a ajuns la conducerea Ministerului Educatiei a schimbat cate ceva.
Astfel, in 1995 s-a pus problema unor examene cu subiect unic pentru toti elevii care termina gimnaziul, cu aceleasi bareme de notare si corectare, pentru asigurarea obiectivitatii.
1999. Andrei Marga a organizat pentru prima data examenul de Capacitate. Tot fostul ministru al educatiei a introdus Bacalaureatul la sapte discipline in loc de patru.
2000. Ecaterina Andronescu, venita la conducerea ministerului din partea PSD, este cea care a modificat sistemul de selectie pentru admiterea la liceu. Astfel, din 2004, elevii nu au mai sustinut examenul de Capacitate, ci unul de Teste nationale.
Desi diferit ca denumire, rigorile de evaluare au ramas aceleasi, insa s-a modificat sistemul de calcul al mediei generale pentru admiterea in liceu. In privinta Bacalaureatului, pentru un singur an, probele orale au fost eliminatorii si notate cu admis si respins.
2004. Alexandru Athanasiu a decis sa nu se mai organizeze a doua sesiune de Teste Nationale. Cei picati au fost automat repartizati in colegii tehnice sau in scoli de arte si meserii, deoarece invatamantul obligatoriu s-a prelungit la zece clase.
La Bacalaureat, s-a revenit la vechiul sistem de notare de la probele orale. Inca de atunci se discuta despre eliminarea Testelor nationale, in conditiile in care invatamantul obligatoriu este pana la clasa a X-a, iar testarea dintre a VIII-a si a IX-a nu si-ar mai avea rostul.
Sursa: Evenimentul Zilei
Schimbarile ii afecteaza atat pe profesori, cat si pe elevi pentru ca, spun ei, abia s-au obisnuit cu Testele nationale. Daca legea va fi votata, prima generatie care va scapa de teste ar fi cea a elevilor care sunt acum in clasa a VI-a.
Profesorii, nostalgici dupa examenul de admitere
Profesorii sunt nemultumiti nu neaparat de noul sistem, ci de faptul ca vor fi pusi, din nou, in fata unei schimbari. "Invatamantul a fost zona unde s-au facut experimente o data la doi-trei ani. Nici nu am avut timp sa ne dam seama daca un sistem este mai bun decat altul, pentru ca s-a schimbat imediat", spune Eugen Puiu, profesor de geografie la Scoala 133 din Capitala.
Colegul lui, Teodor Campeanu, profesor de limba romana, regreta eliminarea examenului de admitere in liceu, pe care il considera "cea mai corecta forma de evaluare".
Marian Banu, profesor si purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar al Muncipiului Bucuresti, se afla de cealalta parte a baricadei. El spune ca tezele cu subiect unic sunt cele mai obiective modalitati de verificare a cunostintelor.
"O astfel de examinare ar reflecta atat munca elevului la clasa, cat si a profesorului. Iar daca lucrarile vor fi corectate de o comisie straina, s-ar elimina toate subiectivismele. Nu este corect ca eu, profesorul lui, sa-i corectez lucrarea, pentru ca voi fi subiectiv", spune Banu.
"Trebuie eliminata ghilotina"
Elevii de clasa a VI-a sunt, pe de-o parte, incantati ca scapa de testarea stresanta de la sfarsitul clasei a VIII-a, dar, pe de alta parte, ii sperie evaluarea periodica. "Ar fi mai usor pentru noi, pentru ca am fi examinati din materia pe care am invatat-o recent", crede Loredana, eleva in clasa a VI-a.
Colega ei, Alexandra, este constienta ca mama ei ar impinge-o de la spate sa invete mai mult in fiecare zi, pentru a fi pregatita pentru aceste examinari. Indiferent de optiunile celor mici, ministerul a decis: "Trebuie eliminata ghilotina! Va exista o modalitate de selectie, sprijinita de orientarea scolara si consiliere", dupa cum precizeaza Oana Badea.
Invatatorul, diriginte la a V-a
O alta modificare din proiectul noii legi se refera la trecerea de la invatamantul primar la cel gimnazial. Elevii vor face si clasa a V-a la primara pentru o trecere mai lenta de la un singur invatator la mai multi profesori.
Astfel, in clasa a V-a, scolarii o vor avea diriginta pe invatatoare, dar vor studia disciplinele separat cu profesori. "La clasa a V-a in formatul actual nu exista o trecere lina, iar elevii sunt dezorientati", motiveaza modificarea purtatorul de cuvant al ministerului.
Fostul ministru al educatiei Mircea Miclea crede insa ca aceasta este o inovatie fara nicio baza. "Ce va face ministerul daca va ajunge la concluzia ca pentru unii elevi este nevoie si de clasa a VI-a la primara pentru o trecere mai lina?", se intreaba Miclea.
Fostul ministru considera ca atat introducerea obligativitatii clasei pregatitoare, cat si trecerea clasei a V-a la primara trebuie sa se faca in functie de competentele pe care trebuie sa le dobandeasca un elev pana la o anumita varsta.
"La grupa pregatitoare exista inegalitati foarte mari intre copii. De exemplu, unii stiu sa lucreze pe computer, iar altii nu stiu sa tina un creion in mana. In sistemul de invatamant, diferentele se acutizeaza daca aceasta clasa pregatitoare va fi tot un fel de scoala", precizeaza Mircea Miclea.
TRASEU
De la Capacitate la evaluare anuala
De la examenul de treapta la tezele cu subiect unic. Aceasta este varianta prescurtata a schimbarilor care au fost experimentate pe elevi in ultimii opt ani. Fiecare ministru care a ajuns la conducerea Ministerului Educatiei a schimbat cate ceva.
Astfel, in 1995 s-a pus problema unor examene cu subiect unic pentru toti elevii care termina gimnaziul, cu aceleasi bareme de notare si corectare, pentru asigurarea obiectivitatii.
1999. Andrei Marga a organizat pentru prima data examenul de Capacitate. Tot fostul ministru al educatiei a introdus Bacalaureatul la sapte discipline in loc de patru.
2000. Ecaterina Andronescu, venita la conducerea ministerului din partea PSD, este cea care a modificat sistemul de selectie pentru admiterea la liceu. Astfel, din 2004, elevii nu au mai sustinut examenul de Capacitate, ci unul de Teste nationale.
Desi diferit ca denumire, rigorile de evaluare au ramas aceleasi, insa s-a modificat sistemul de calcul al mediei generale pentru admiterea in liceu. In privinta Bacalaureatului, pentru un singur an, probele orale au fost eliminatorii si notate cu admis si respins.
2004. Alexandru Athanasiu a decis sa nu se mai organizeze a doua sesiune de Teste Nationale. Cei picati au fost automat repartizati in colegii tehnice sau in scoli de arte si meserii, deoarece invatamantul obligatoriu s-a prelungit la zece clase.
La Bacalaureat, s-a revenit la vechiul sistem de notare de la probele orale. Inca de atunci se discuta despre eliminarea Testelor nationale, in conditiile in care invatamantul obligatoriu este pana la clasa a X-a, iar testarea dintre a VIII-a si a IX-a nu si-ar mai avea rostul.
Sursa: Evenimentul Zilei
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: floricaion | 28.02.2007 21:59 | 1763 vizualizări
Comentarii (3)
faptul ca se spune ca tezele nationale vor reflecta munca profesorului, este oarecum exagerat. pentru ca daca vom fi apreciati dupa rezultatele elevilor, va trebui sa se tina cont si de clasele pe care le avem. personal, am o clasa a vi-a foarte slaba. si a vii-a la fel. sunt detasata(motive personale au facut sa-mi schimb domiciliul in alt judet) si,nefiind cunoscuta in scoala unde am ajuns am primit niste clase... la scoala unde sunt titulara, am avut in ultimii 6 ani 100% promovati la capacitate si teste nationale(la limba romana). deci, nu se pune problema ca nu imi fac orele asa cum trebuie. dar aici, la clasa a vi-a, la o lucrare din verb(pe care am stat in plus fata de programa si planificare 8 ore), am avut un 9, un 10 si restul de 4 si sub 4.asa ca, unde se vede munca mea. doar in caietele elevilor, iar pe ele nu se uita nimeni, nici macar elevii.
"la clasa a v-a in formatul actual nu exista o trecere lina , iar elevii sunt dezorientati "...habar nu aveti ce se intimpla de fapt !!! din clasa I copilul are profesor de lb engleza la clasa , din a doua pe linga engleza are si religie ,din a treia mai apare si franceza si informatica , in a patra vine dna profesoara de desen + dna profesoara de sport + dna profesoara de muzica !!! deci in clasa a patra pe linga "doamna" mai sunt inca 7 ( SAPTE !)profesori .asta in conditiile in care ( actual ) la clasa a v-a are 14 profesori ! despre ce dezorientare este vorba ?! a cui ?!
Ma uimeste faptul ca la scoala dvs. aveti 3 profesori . Spuneti-ne ce sa facem sa beneficiem si noi (cei din Maramures) de aceasta "tratatie".
P>S>:Imi pare rau ca sunt in afara topicului, dar sincer ma intereseaza tot ce am intrebat.
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.