Sunt necesare eforturi suplimentare in urmatorii trei ani pentru ca tarile membre UE sa poata realiza toate cele cinci standarde in educatie convenite in 2002, sustine raportul de etapa emis in octombrie de Comisia Europeana (CE). Atragand atentia ca numai unul dintre obiective a fost indeplinit, autoritatile de la Bruxelles au avertizat ca atingerea celorlalte tinte ramane o provocare serioasa pentru sistemele de invatamant si formare profesionala din Europa.
In cadrul unei reuniuni din martie 2000 la Lisabona, liderii europeni au convenit asupra unei strategii pentru a transforma Uniunea in „cea mai competitiva si dinamica economie propulsata de cunoastere pana in 2010”. Ca parte a eforturilor de atingere a acestei tinte, in 2002 au fost elaborate obiectivele comune pentru imbunatatirea sistemelor europene de invatamant si formare profesionala.
Cele cinci standarde includ reducerea ratei abandonului scolar la 10%, scaderea cu cel putin 20% a procentului elevilor cu probleme de alfabetizare si asigurarea unui procent de cel putin 85% de tineri care sa incheie invatamantul liceal. Celelalte doua obiective presupun o crestere de cel putin 15% a numarului persoanelor licentiate in Matematici, Stiinta si Tehnologie (MST), precum si masuri in vederea reducerii dezechilibrului dintre sexe si crearii de conditii pentru ca 12,5% din populatia adulta sa participe la o educatie continua.
Bazat in mare parte pe statistici din 2005, raportul anual al CE privind progresele catre indeplinirea obiectivelor educationale de la Lisabona a conchis ca Uniunea a reusit sa atinga numai standardul privind licentiatii in MST, al caror numar a crescut cu peste 170.000 (mai mult de 25%), din anul 2000.
,,In conditiile continuarii tendintelor actuale, peste 1 milion de studenti vor absolvi sectii de matematici, stiinta si tehnologie in UE in 2010, comparativ cu nivelul actual (din 2005) de 860.000 de absolventi anual”, afirma raportul CE.
Tarile cu cea mai buna performanta cu privire la licentiatii in MST la 1.000 de persoane, in cadrul grupei de varsta 20-29 de ani, sunt Irlanda (24,5), Franta (22,5) si Lituania (18,9) – in timp ce Slovacia, Polonia, Portugalia si Italia au avut cele mai puternice rate de crestere, cuprinse intre circa 70% si aproape 100%.
Totusi, conform consideratiilor raportului, nu s-au facut progrese semnificative in vederea reducerii dezechilibrului dintre sexe in randul licentiatilor in MST, fiind citata o crestere de numai 0,4% a proportiei absolventelor – de la 30,8% in 2000 la 31,2% in 2005.
Cele mai bune patru performante privind echilibrul intre sexe le-au avut Estonia, Bulgaria, Grecia si Romania, unde peste 40%
din totalul licentiatilor in MST sunt femei. Rata este cea mai inalta in tara candidata la UE Macedonia, cu o proportie de 46,9% in 2005.
Cu toate acestea, progresul in celelalte patru domenii fiind inca lent, CE a avertizat ca, in absenta unor eforturi semnificativ mai mari, „o mare parte a generatiei urmatoare va fi in risc de excludere sociala, cu mari costuri pentru acesti tineri, pentru economie si societate”.
Ameliorarile continue au contribuit la descresterea cu 2,3% a numarului abandonurilor scolare comparativ cu anul 2000. Media in UE pe 2006 fiind insa de 15,3%, rata lor este inca mare, demonstrand ca sunt necesare progrese mai rapide pentru garantarea reducerii procentului de elevi care parasesc scoala prematur la maxim 10% pana la finele deceniului.
Slovenia (5,2%), Cehia (5,5%), Polonia (5,6%), Slovacia (6,4%), Finlanda (8,3%) si Austria (9,6%), ca si Norvegia (5,9%), care nu este membra UE, au atins sau chiar au depasit obiectivul pentru 2010. Croatia, care spera sa adere la UE cel tarziu in anul mentionat, se numara printre statele cu cea mai buna evolutie din Europa, inregistrand un nivel al abandonurilor scolare de 5,3% in 2006.
Malta si Portugalia au fost citate drept statele cu cea mai proasta performanta conform acestui indicator, cu o rata de 41,7%, respectiv 39,2%.
Nu s-au inregistrat progrese catre atingerea standardului de reducere a procentajului analfabetismului la persoanele de 15 ani. De fapt, aceasta rata a crescut de la 19,4% in 2000 la 19,8% in 2003, ceea ce sugereaza ca majoritatea statelor membre mai au mult pana la garantarea incadrarii in aceasta grupa a unui procent de sub 15,5% dintre persoanele de 15 ani, pana la sfarsitul deceniului. Cele mai bune performante din blocul comunitar le au, conform statisticilor din 2003, Finlanda (5,7%) si Irlanda (11%).
In 2002, statele UE au convenit ca procentajul populatiei cu varsta intre 25-64 de ani ce participa la educatia continua trebuie sa ajunga la 12,5% in 2010, considerand acest deziderat drept fundamental pentru competitivitatea si prosperitatea economica a Uniunii, ca si pentru includerea sociala, oportunitatile de angajare si autorealizarea oamenilor.
Danemarca, Marea Britanie si Finlanda sunt cu mult inaintea celorlalte state membre sub acest aspect. Procentul populatiei in varsta de munca ce a participat la educatie si formare profesionala anul trecut s-a ridicat la 29,2%, 26,6% si respectiv 23,1%, cu mult peste media de 9,6% a Uniunii. Bulgaria si Romania au avut cele mai proaste performante din UE, cu o rata de 1,3% fiecare, situandu-se in spatele Greciei, cu 1,9%.

Articol complet la Southeast European Times