Astăzi, la Cotroceni, la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu, de a semna Pactul pentru Educaţie, şi-au anunţat prezenţa reprezentanţi ai PDL-ului, PSD-ului şi PNL-ului. Ministrul Cristian Adomniţei va reprezenta PNL-ul, alături de senatorul Puiu Haşotti, şi este mandatat să semneze acest pact. În acelaşi timp, ministrul Adomniţei a anunţat finalizarea dezbaterilor publice pe Pachetul legislativ al Educaţiei, lansat în dezbatere publică, în 17 decembrie 2007.

Discuţiile de astăzi, de la Cotroceni, se anunţă a fi foarte fierbinţi. Toţi actorii politici declară că sunt pentru un Pact pentru Educaţie, dar nu găsesc a spune totuşi altceva decât că nu cred unii în bunele intenţii ale celorlalţi.

Cele 7 puncte ale Pactului pentru Educaţie

Modernizarea educaţiei în perioada 2008-2013, primul obiectiv, presupune că liderii politici se angajează să refuze „improvizaţiile determinate pe motive politicianiste” şi să lucreze cu seriozitate la revizuirea substanţială a curriculei, 6% din PIB (minimum) pentru Educaţie, pentru perioada 2008-2013, reprezintă cel de-al doilea obiectiv al Pactului. Transformarea educaţiei timpurii într-un bun public, garantarea unei educaţii şcolare obligatorii de 10 ani şi a unui acces neîngrădit la educaţie gratuit, de 13 ani, înseamnă aspiraţia numărul 3 a Pactului, căreia îi urmează descentralizarea financiară şi adaptarea curriculei la nevoile specifice comunităţilor locale.

Cel de-al cincilea punct vorbeşte despre adoptarea principiului „finanţarea urmează elevul”, pentru preuniversitar, şi a principiului „finanţării multianuale pe cicluri de studii, pentru învăţământul universitar. La punctul 6, se propune adoptarea unei carte a drepturilor şi libertăţilor educaţiei, iar ultimul punct, cel de-al 7-lea, vorbeşte despre „definirea unor zone prioritare de educaţie pentru depăşirea decalajului” care separă ruralul de urban.

„Gândul” a moderat dezbaterile pe Pachetul legislativ

Am prezentat in extenso prevederile Pactului pentru că noi considerăm că în Pachetul legislativ al Educaţiei aceste opţiuni fundamentale ale şcolii româneşti nu numai că sunt declarate, dar se încearcă şi găsirea căilor concrete de atingere a lor. Aceasta este, de altfel, şi concluzia celor două întâlniri ce au avut loc la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Capitală, unde „Gândul” a moderat - de fapt a încercat să ofere cadrul neutru de dezbatere - seminarul „Pachetul legislativ al Educaţiei – şansa transformării şcolii româneşti?”

Oamenii şcolii reclamă şi cer, în mod serios, ca legislaţia să fie modificată, considerând că Pachetul legislativ al Educaţiei trebuie să-şi urmeze cursul, putând fi amendat, când se va afla în dezbaterea Parlamentului.

În acelaşi timp, tot oamenii şcolii cred că n-ar fi imposibil să se realizeze şi strategia Educaţiei, ba chiar să se semneze şi Pactul pentru Educaţie. Rămâne de văzut ce vor spune despre aceasta, astăzi, politicienii.
(Melania MANDAS VERGU,Gandul, 27 FEBRUARIE 2008)