Limba latină omorâtă de sistemul de învăţămănt românesc
Scoala romaneasca omoara o limba moarta: latina
autor_Eugen Istodor
sursa_Cotidianul
Aparut in editia din 18 Martie 2008
Incepind cu anul viitor, studiul latinei va deveni optional in Romania. Specialistii in aceasta limba clasica explica de ce ea nu este doar moarta, ci si ingropata de catre sistemul autohton de invatamint.
Desi studiul latinei ne-ar imbunatati romana, el ameninta sa devina
la fel de „actual“ ca Decebal si Traian
Marginalizarea latinei in sistemul romanesc de invatamint a intervenit o data cu regimul sovietic, limbile clasice fiind eliminate din licee pe motiv ca erau „materii burgheze“, explica prof. dr. Dan Slusanschi de la catedra de limbi clasice - Universitatea Bucuresti, facind un scurt istoric al decaderii acestei discipline. „Tot ce s-a mai putut face a fost instituirea unui liceu clasic aparte, numai in Bucuresti, desfiintat si el in 1975 (...)“, povesteste profesorul universitar, precizind ca „maximele si textele, de proza sau de poezie, predate in orele de elina sau de latina (cite patru, respectiv cinci-sase ore in liceele romanesti de pina in 1948), nu reprezentau nicidecum un inutil exercitiu de declinari si conjugari, ci calea spre a patrunde in mentalitatea marilor modele antice, acela al Atenei si al Romei clasice“. A existat insa si un moment de respiro pe parcursul acestei decaderi, considera Slusanschi: „Reforma Murgulescu, intreprinsa in 1956, a reintrodus modest studiul limbii latine in clasele «umaniste» din licee, admitind cite doua ore saptaminale in primele doua clase de liceu, iar apoi cite patru ore in ultimele doua: produsul acestei fericite reveniri il reprezinta generatia mea“. Insa lucrurile nu s-au oprit acolo, relateaza profesorul, subliniind ca, „dupa un moment de revenire din trista perioada a perechii prezidentiale (1971-1989), intre 1991 si 1996, sub influenta reformelor luminate intreprinse sub ministeriatul domnului Mihai Sora, invatamintul umanist de la noi prinsese noi aripi. In mod aparent paradoxal, pierderea de viteza si apoi naruirea a tot ce se cistigase mai inainte s-au vazut crescind dupa 1996“.
„Situatia de astazi este, pe alocuri, mai rea chiar si decit cea din 1956: daca onoratii nostri colegi socotesc ca se poate invata «romana prin romana» sau limbi romanice fara de sorgintea lor latina vor ajunge sa predea «romana pentru diplomati», ori «franceza pentru contabili», dar nu se vor mai ridica la nivelul propriilor profesori de odinioara, care puteau vedea si explica, de sus si cu temei, intregul curs al evolutiei limbilor si culturilor europene in desfasurarea lui reala“, avertizeaza Slusanschi. El atribuie vina pentru teoriile lingvistice semidocte tot absentei unei educatii solide in domeniul latinei: „«Tracomania» mai mult sau mai putin recenta se intemeiaza pe prea putina cunoastere a limbilor clasice, printre care avem de trecut si gotica, sanscrita sau avestica, in cadrul studiilor generale indoeuropene. Ispita unor teorii sau «descoperiri» fulgurante atrage mai ales mintile mai putin educate sau prea ambitioase, ducind la raspindirea unor «basne» de tot risul, precum acelea ale lui Simion Dascalul. Sa spunem, dar, sapienti sat dictum, sa si nadajduim intru mai bine“.
Inspectorul de specialitate Luminita Gheorghiu observa diferenta dintre modul in care este tratat studiul latinei pe vechiul continent si situatia din Romania: „In tarile europene exista un respect definitoriu pentru tot ceea ce inseamna trecut, istorie, inceputuri ale Europei. De aceea si au un numar considerabil de ore de limba latina - nu doar una, cum este acum la noi, sau doua, cum am vrea noi sa fie (si asta, la profilul uman) -, de aceea studiaza aceasta limba incepind cu virsta de 11-12 ani, de aceea latina este limba de examen pentru a crea clase performante in invatamintul de masa, de aceea latina este materie de bacalaureat indiferent daca elevii au terminat realul sau umanul“. Modul in care aceasta disciplina e neglijata la noi e cu atit mai surprinzator cu cit „latina este limba obligatorie in programa unor tari care nu au o limba nationala de origine latina, precum Ungaria, Rusia, Bulgaria, Turcia, Cehia, Croatia etc. Noi vorbim limba romana, care, alaturi de alte limbi romanice, este privilegiata sa isi cunoasca limba de origine. Limba latina nu trebuie sa insemne doar declinari si conjugari, desinente, sufixe si «silva, silvae». Ar fi nevoie sa studiem latina in scoala pentru ca astfel avem acces la povestea Europei, a Romaniei, a cuvintelor din foarte multe limbi straine - unele chiar de circulatie universala, precum engleza, care a pastrat multe structuri morfologice si sintactice din limba latina“, opineaza Luminita Gheorghiu.
„Terapia prin latina ne fortifica mintea si ne-o deschide lumii“, este de parere profesoara universitara Gabriela Cretia, tot de la catedra de limbi clasice - Universitatea Bucuresti. Ei nu i se pare „suprimarea“ studiului limbii clasice o conformare cu o situatie deja existenta la nivel international, specialista declarind: „Nu cred ca ne aliniem mai bine la economia de piata daca avem in vedere doar folosul imediat, doar producerea rapida de bani. Mult mai bine isi gaseste locul intr-un context international concurential un tinar cultivat, care a mai auzit si de Bach, Rafael sau de Vergiliu, care are perspectiva istorica asupra trecutului Europei. Da, studiul civilizatiei si limbii latine creeaza si dezvolta cadrele mentale obligatorii pentru o persoana care vrea sa se afirme in tara sa si in alte tari“.
„In ciuda tuturor promisiunilor facute delegatiilor de profesori clasicisti de catre toti ministrii abordati, numarul de ore de latina a scazut. Credem cu tarie ca cei care decid structura curriculara ar trebui sa-si aminteasca de faptul ca, in 1947, directivele NKVD, venite de la Moscova sa restructureze invatamintul romanesc, izgoneau cu totul din scoala latina si greaca veche, filozofia si logica: astfel incit copiii nostri sa invete sa nu gindeasca“, avertizeaza Gabriela Cretia asupra pericolului de a ne repeta greselile.
Mai mult, cunoasterea latinei ar servi si la o imbunatatire a romanei, puncteaza specialistii. „N-am mai zice, unii dintre noi, cel mai superior, cel mai minim, foarte optim, a avansa inainte etc. si, poate, amintindu-li-se ca, in latina si in romana, numeralul doi este flexibil, deci se acorda in gen, am scapa cu totii, rasuflind usurati, de obsesivul si odiosul ora doisprezece“, spera Gabriela Cretia. Luminita Gheorghiu ii tine isonul, remarcind ca „o multime de greseli de exprimare ne invadeaza viata. Nu ajung emisiunile tv pentru a le contoriza... Acordul intre subiect si predicat, acordul intre substantiv si adjectivul sau, prepozitii folosite gresit, sensuri prost intelese etc. Acum trebuie amintite chiar si maximele latinesti sau expresiile de aceeasi origine, omniprezente in limbajul nostru, dar foarte prost folosite: «pro lex» in loc de «pro lege», «pro vitae» in loc de «pro vita», «magna cum laudae» in loc de «...cum laude» si multe altele. Adevarul este ca orice limba prost vorbita este o limba moarta. Limba romana insasi tinde sa devina o limba moarta prin folosirea ei incorecta“.
autor_Eugen Istodor
sursa_Cotidianul
Aparut in editia din 18 Martie 2008
Incepind cu anul viitor, studiul latinei va deveni optional in Romania. Specialistii in aceasta limba clasica explica de ce ea nu este doar moarta, ci si ingropata de catre sistemul autohton de invatamint.
Desi studiul latinei ne-ar imbunatati romana, el ameninta sa devina
la fel de „actual“ ca Decebal si Traian
Marginalizarea latinei in sistemul romanesc de invatamint a intervenit o data cu regimul sovietic, limbile clasice fiind eliminate din licee pe motiv ca erau „materii burgheze“, explica prof. dr. Dan Slusanschi de la catedra de limbi clasice - Universitatea Bucuresti, facind un scurt istoric al decaderii acestei discipline. „Tot ce s-a mai putut face a fost instituirea unui liceu clasic aparte, numai in Bucuresti, desfiintat si el in 1975 (...)“, povesteste profesorul universitar, precizind ca „maximele si textele, de proza sau de poezie, predate in orele de elina sau de latina (cite patru, respectiv cinci-sase ore in liceele romanesti de pina in 1948), nu reprezentau nicidecum un inutil exercitiu de declinari si conjugari, ci calea spre a patrunde in mentalitatea marilor modele antice, acela al Atenei si al Romei clasice“. A existat insa si un moment de respiro pe parcursul acestei decaderi, considera Slusanschi: „Reforma Murgulescu, intreprinsa in 1956, a reintrodus modest studiul limbii latine in clasele «umaniste» din licee, admitind cite doua ore saptaminale in primele doua clase de liceu, iar apoi cite patru ore in ultimele doua: produsul acestei fericite reveniri il reprezinta generatia mea“. Insa lucrurile nu s-au oprit acolo, relateaza profesorul, subliniind ca, „dupa un moment de revenire din trista perioada a perechii prezidentiale (1971-1989), intre 1991 si 1996, sub influenta reformelor luminate intreprinse sub ministeriatul domnului Mihai Sora, invatamintul umanist de la noi prinsese noi aripi. In mod aparent paradoxal, pierderea de viteza si apoi naruirea a tot ce se cistigase mai inainte s-au vazut crescind dupa 1996“.
„Situatia de astazi este, pe alocuri, mai rea chiar si decit cea din 1956: daca onoratii nostri colegi socotesc ca se poate invata «romana prin romana» sau limbi romanice fara de sorgintea lor latina vor ajunge sa predea «romana pentru diplomati», ori «franceza pentru contabili», dar nu se vor mai ridica la nivelul propriilor profesori de odinioara, care puteau vedea si explica, de sus si cu temei, intregul curs al evolutiei limbilor si culturilor europene in desfasurarea lui reala“, avertizeaza Slusanschi. El atribuie vina pentru teoriile lingvistice semidocte tot absentei unei educatii solide in domeniul latinei: „«Tracomania» mai mult sau mai putin recenta se intemeiaza pe prea putina cunoastere a limbilor clasice, printre care avem de trecut si gotica, sanscrita sau avestica, in cadrul studiilor generale indoeuropene. Ispita unor teorii sau «descoperiri» fulgurante atrage mai ales mintile mai putin educate sau prea ambitioase, ducind la raspindirea unor «basne» de tot risul, precum acelea ale lui Simion Dascalul. Sa spunem, dar, sapienti sat dictum, sa si nadajduim intru mai bine“.
Inspectorul de specialitate Luminita Gheorghiu observa diferenta dintre modul in care este tratat studiul latinei pe vechiul continent si situatia din Romania: „In tarile europene exista un respect definitoriu pentru tot ceea ce inseamna trecut, istorie, inceputuri ale Europei. De aceea si au un numar considerabil de ore de limba latina - nu doar una, cum este acum la noi, sau doua, cum am vrea noi sa fie (si asta, la profilul uman) -, de aceea studiaza aceasta limba incepind cu virsta de 11-12 ani, de aceea latina este limba de examen pentru a crea clase performante in invatamintul de masa, de aceea latina este materie de bacalaureat indiferent daca elevii au terminat realul sau umanul“. Modul in care aceasta disciplina e neglijata la noi e cu atit mai surprinzator cu cit „latina este limba obligatorie in programa unor tari care nu au o limba nationala de origine latina, precum Ungaria, Rusia, Bulgaria, Turcia, Cehia, Croatia etc. Noi vorbim limba romana, care, alaturi de alte limbi romanice, este privilegiata sa isi cunoasca limba de origine. Limba latina nu trebuie sa insemne doar declinari si conjugari, desinente, sufixe si «silva, silvae». Ar fi nevoie sa studiem latina in scoala pentru ca astfel avem acces la povestea Europei, a Romaniei, a cuvintelor din foarte multe limbi straine - unele chiar de circulatie universala, precum engleza, care a pastrat multe structuri morfologice si sintactice din limba latina“, opineaza Luminita Gheorghiu.
„Terapia prin latina ne fortifica mintea si ne-o deschide lumii“, este de parere profesoara universitara Gabriela Cretia, tot de la catedra de limbi clasice - Universitatea Bucuresti. Ei nu i se pare „suprimarea“ studiului limbii clasice o conformare cu o situatie deja existenta la nivel international, specialista declarind: „Nu cred ca ne aliniem mai bine la economia de piata daca avem in vedere doar folosul imediat, doar producerea rapida de bani. Mult mai bine isi gaseste locul intr-un context international concurential un tinar cultivat, care a mai auzit si de Bach, Rafael sau de Vergiliu, care are perspectiva istorica asupra trecutului Europei. Da, studiul civilizatiei si limbii latine creeaza si dezvolta cadrele mentale obligatorii pentru o persoana care vrea sa se afirme in tara sa si in alte tari“.
„In ciuda tuturor promisiunilor facute delegatiilor de profesori clasicisti de catre toti ministrii abordati, numarul de ore de latina a scazut. Credem cu tarie ca cei care decid structura curriculara ar trebui sa-si aminteasca de faptul ca, in 1947, directivele NKVD, venite de la Moscova sa restructureze invatamintul romanesc, izgoneau cu totul din scoala latina si greaca veche, filozofia si logica: astfel incit copiii nostri sa invete sa nu gindeasca“, avertizeaza Gabriela Cretia asupra pericolului de a ne repeta greselile.
Mai mult, cunoasterea latinei ar servi si la o imbunatatire a romanei, puncteaza specialistii. „N-am mai zice, unii dintre noi, cel mai superior, cel mai minim, foarte optim, a avansa inainte etc. si, poate, amintindu-li-se ca, in latina si in romana, numeralul doi este flexibil, deci se acorda in gen, am scapa cu totii, rasuflind usurati, de obsesivul si odiosul ora doisprezece“, spera Gabriela Cretia. Luminita Gheorghiu ii tine isonul, remarcind ca „o multime de greseli de exprimare ne invadeaza viata. Nu ajung emisiunile tv pentru a le contoriza... Acordul intre subiect si predicat, acordul intre substantiv si adjectivul sau, prepozitii folosite gresit, sensuri prost intelese etc. Acum trebuie amintite chiar si maximele latinesti sau expresiile de aceeasi origine, omniprezente in limbajul nostru, dar foarte prost folosite: «pro lex» in loc de «pro lege», «pro vitae» in loc de «pro vita», «magna cum laudae» in loc de «...cum laude» si multe altele. Adevarul este ca orice limba prost vorbita este o limba moarta. Limba romana insasi tinde sa devina o limba moarta prin folosirea ei incorecta“.
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: cmv_1806 | 18.03.2008 21:19 | 4364 vizualizări
Comentarii (15)
Amore more ore reprobamtum amicitie- cu atat am ramas din 2 ani de latina!....probabil ca am gesit deja...
desigur, chiar ati gresit...
ori "in hac cruce", "pro urbae", daltuite cu toatele in piatra, sa ramana pentru vecie
Nu vad cum studiul limbii latine ne-ar imbunatataiti in prezent limba romana. Mai bine s-ar introduce mai multe ore de limba romana,in special la liceu, asta cu siguranta ne-ar ajuta sa vorbim corect.Mi se pare normal ca limba latina sa fie studiata optional, de cei interesati!
si eu sunt de acord ca limba latina sa fie optionala, eu unul am facut liceu de fizica-chimie si in clasa a 9-a am facut latina desi nu-mi convenea deloc...era sa raman si corigent la aceasta latina...pur si simplu era pentru noi o materie de umplutura.
nu sunt de acord ca această disciplină sa fie opţională. Se văd roadele diminuării numărului de ore la această disciplină: apariţia generaţiilor semidocte care habar nu au de istoria Romei, de faptul că înaintea lui Băsescu a mai existat şi unul Caesar. Nu mai vorbesc de maxime,teme şi motive de circulaţie universală (fortuna labilis, fugit irreparabile tempus, vanitas vanitatum)de care elevii noştri de azi habar nu au.
Normal că cei care vor să treacă prin şcoală ca gâsca prin apă nu sunt de acord cu limba latină.De ce să ştie că a existat înaintea lui Becali unul Trimalchio din romanul lui Petronius? De ce să ştie că primul avar din literatura universală este Euclio, din teatrul lui Plaut?
Bravo, mai marilor învăţământului românesc!!!!!!!!!!!!!Succes în misiunea de distrugere a tot ce e bun în învăţământul nostru!!!!!!!!
In liceu astazi limba latina se studiaza doar la clasele de filologie. Nu este normal ca aceste clase sa nu studieze limba latina. Vorbesc din pozitia unui profesor care preda limba latina la aceste clase.
Dar el nu era al nostru, el era al lumii-ntregi / N-ai ucis in el un rege: ai ucis un şir de regi... Mi-au venit in minte versurile lui Coşbuc. Cred ca problema este cu bătaie mult mai lungă. Rămânând limba latină un obiect cu statut de opţional, mă întreb câţi elevi o vor alege. Consecinţa: se va stinge interesul românilor pentru o limbă care, totuşi, a fost limba oficială în multe ţări ale Europei până în Evul Mediu târziu. Tratatele ştiinţifice care stau la baza marilor descoperiri ale omenirii au fost elaborate în limba latină. Cine le va traduce? Se vor subţia rândurile (şi aşa rărite) ale traducătorilor din această limbă (şi, vai, cât este de lucru!!!). În ultimă instanţă, generaţii întregi de cercetători (de la istorici, filosofi, pedagogi, teologi, lingvişti, până la medici, ingineri, savanţi, într-un cuvânt) vor fi nevoiţi să-şi caute informaţiile vitale muncii lor în alte limbi (engleză, franceză, germană, rusă, maghiară), când le-ar putea avea foarte bine în limba română, datorită acestor truditori latinişti. Ce economie de efort şi de căutări inutile ar fi. În mileniul vitezei, foarte bine ar ca fiecare să aibă şansa de a-şi găsi făgaşul. Unii traduc textele, alţii le comentează, alţii le analizează, alţii le citează. Limba latină trebuie să rămână în şcoală, într-un număr de ore suficient pentru a asigura pregătirea necesară a elevilor care vor să o urmeze la facultate. Şi cum nu ştim care sunt aceşti elevi, trebuie să fie studiată pe tot parcursul liceului, aşa încât doritorii să o poată urmări evolutiv ca disciplină şcolară şi să aibă timpul necesar de a o alege spre aprofundare şi perfecţionare.
Tratatele despre care vorbiti, au fost deja traduse!
Dar, e normal sa va aparati disciplina pe care o predati! De ce ar trebui un elev de la profilul mate-informatica sa studieze limba latina? Doar pentru cultura lui generala?
"Doar" pentru cultura lui generala! era sa raman si eu corigent la fizica in clasa a opta. Propun, deci, ca fizica sa ramana o materie optionala.
Imi cer scuze, a fost o gluma proasta (propunerea). Mai ales ca doamna noastra de fizica de la liceu isi preda materia intr-un mod mai captivant decat ne dicta profesorul de romana.
Si da, era o persoana foarte cultivata doamna (domina) de fizica, si studiase si domnia sa limba latina, vreme de patru ani, si nu se sfia sa recite uneori versuri (la ce i-o fi folosit poezia?)
Şi cultura generală nu e importantă? Atunci prin ce ne deosebim de celelalte vieţuitoare? Latina contribuie şi ea la formarea culturii generale pe care mulţi nu o mai au. Latina te învaţă să fii riguros şi organizat, să ai o minte limpede.
Dar vorbim în pustiu.Latina e o limbă străină pentru mulţi.Cine să ştie că noi vorbim limba română care nu reprezintă altceva decât o limbă latină evoluată?
Am studiat limba latina in scoala si facultate. INUTIL!
Latina se mai studiază doar la specializare filologie. Eu sunt de parere că latina ar trebui să fie studiată la toate specializările de la profilul uman. Orele sunt oricum foarte puține. Nu spun să fie studiată la specializări reale, dar dacă la uman se predă fizică, biologie, chimie, matematică, de ce la stiințele naturii nu există latină? Cu toții știm că, în special, în biologie se folosesc foarte mult termenii latini. De ce la materiile socio-umane se poate susține bacalaureatul iar la latină nu? De ce s-a scos latina de la clasa a VIII-a? De ce să fie latina materie opțională? Și de ce nu fizica și chimia? De ce la filologie sunt mai multe ore de logică, psihologie etc. decât latină? Cine poate răspunde acestor întrebări? Lucrurile se bat cap în cap, dar se pare cu nimeni NU VREA să le observe, darămite să le rezolve ! Aici este problema în învățământul românesc! Este mult să cerem cu o oră de latină în plus? Măcar o oră la clasa a VIII-a?
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.