Informaţiile despre acest subiect au devenit mai bogate şi mai accesibile, o dată cu desfăşurarea târgurilor de profil (RIUF, cel mai mare târg internaţional de universităţi din România, va avea loc în curând).

Universităţile de top vin în România

Adevărat. The Romanian International University Fair, desfăşurat pe 20-21 octombrie la Bucureşti şi pe 23 octombrie la Cluj Napoca oferă posibilitatea unei interacţiuni directe cu facultăţile din afara ţării. Doar la RIUF tinerii români se pot întâlni cu reprezentanţi ai universităţilor de top din lume, precum Harvard (locul 3 în lume conform Top QS), University of Oxford (locul 5 în lume), Imperial College London (locul 6 în lume), King’s College London (locul 26 în lume) sau The Hong Kong University of Science and Techonolgy (locul 33 în lume). Aceştia vor putea raspunde întrebărilor elevilor români despre studiul şi procesul de aplicare la o universitate de prestigiu.

Procesul de admitere este complicat

Fals. Criteriile de admitere nu sunt întotdeauna atât de severe pe cât se crede. Actele necesare, în general, sunt un eseu personal, una sau câteva scrisori de recomandare, un CV, situaţia academică din liceu sau facultate şi dovada unui test de limbă. De altfel, dacă aveai impresia că doar olimpicii pot fi admişi la studii în străinătate, află că majoritatea universităţilor caută studenţi cu medii peste 8 sau 8.50 la bacalureat sau licenţă şi la media anilor de liceu sau facultate.

În funcţie de domeniu şi universitate, pot fi solicitate şi câteva teste de aptitudini, iar în urma revizuirii documentelor, studentul va susţine un interviu. Acesta poate dura numai 15 minute, dacă aplicantul participă, în cadrul RIUF, la Spot Admissions.

Universităţile de top au, într-adevar, un proces de aplicare mai strict şi vor urmări în primul rând relevanţa activităţilor extra şcolare desfăşurate de student pentru domeniul în care vrea să studieze şi originalitatea lui, manifestate în documentele trimise. De asemenea, acestea caută candidaţi cu media de bacalaureat peste 9.50.

Există multiple surse de finanţare

Adevărat. Privind costurile, multe state oferă sprijin financiar pentru studenţii din Uniunea Europeană. De exemplu, în ţările nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda) învăţământul este gratuit, atât la nivel de licenţă, cât şi la nivel de masterat. În Marea Britanie şi Olanda se poate accesa un împrumut guvernamental de 100% din taxa de şcolarizare, care va fi restituit ulterior. În Franţa sau Germania taxele pentru un an de studiu variază între 0 şi 1.000 de euro pentru universităţile de stat.

În plus, foarte multe universităţi oferă burse. Chiar şi universităţile de top prezintă diferite modalităţi de finanţare a studiilor. De exemplu, la Harvard, unde taxele de şcolarizare pleacă de la puţin peste 36.000 de dolari, studenţii provenind din familii cu un venit anual de sub 65.000 de dolari pot beneficia de finanţare integrală (inclusiv a cheltuielilor), iar dacă venitul este situat în intervalul 65.000 şi 150.000 de dolari/an, vor plăti între 0 şi 10% din venit, în funcţie de circumstanţele individuale. Mai mult, există şi alte modalităţi de finanţare, atât la Harvard, cât şi la celelalte universităţi. Mihaela Voicescu, o româncă studentă la Jacobs University Bremen, povesteşte despre experienţa ei la studii în străinătate şi spune că „Universitatea îţi oferă garanţia că dacă eşti suficient de bun să fii admis, ţi se va oferi un pachet financiar care să facă posibil să îţi permiţi să studiezi aici”. La RIUF, cele peste 50 de universităţi internaţionale prezente vor avea mai mult de 500 de burse, pentru care studenţii romani pot aplica în momentul în care sunt admişi.

Universităţile te ajută să te adaptezi

Adevărat. Adaptarea la mediul internaţional şi la o nouă cultura se face destul de uşor. Datorită multitudinii de studenţi internaţionali pe care îi atrag anual, aceste universităţi ştiu cum să aibă grijă de cursanţii lor. De exemplu, pe lângă evenimentele de orientare destinate studenţilor din afara ţării care au loc la fiecare universitate din Marea Britanie, precum şi în alte ţări, la King’s College London (universitate aflată pe locul 26 în lume şi care va fi prezentă la RIUF) au loc şi workshop-uri practice despre: munca în Marea Britanie, deschiderea unui cont bancar în Marea Britanie, cum poţi avea acces la National Health Service, cum să călătoreşti în Londra şi multe altele. De asemenea, într-unul din workshop-uri se vorbeşte despre şocul cultural şi cum poate fi depăşit, la care pot participa atât studenţii, cât şi rudele lor.

La RIUF vor fi prezenţi atât reprezentanţi ai universităţilor internaţionale de top, cât şi foşti studenţi români care au studiat în cadrul programelor de licenţă, masterat sau doctorat ale acestor universităţi. Aceştia vor vorbi despre experienţa lor acolo, despre procesul de admitere şi despre oportunităţile de finanţare folosite de ei. Poveştile detaliate ale acestor tineri pot fi găsite şi aici. Lista detaliată a expozanţilor e disponibilă pe site.

Parteneri instituţionali ce contribuie la succesul evenimentului: British Council, CampusFrance, Comisia Fulbright, DAAD, Primăria Municipiului Bucureşti, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Parteneri educaţionali ce susţin RIUF sunt: AIESEC, Akcees, ARDOR, ASCIG, ASER, Aspire Academy, ASPSE, Best, BOS, BYP, GRASP, Hipo, ISIC, LSRS, VIP, VWI.