Raportul UNESCO Global education monitoring report, 2024/5, Leadership in education: lead for learning, atrage atenția, printre altele, asupra unui factor important care poate afecta rezultatele școlare ale elevilor: anxietatea față de matematică.

Anxietatea față de matematică este definită ca anxietatea care interferează cu abilitatea de a folosi numere și de a rezolva probleme matematice într-o gamă largă de situații academice sau din viața de zi cu zi.

Anxietatea față de matematică nu doar că limitează alegerile profesionale viitoare ale elevilor, oprindu-i din a urma cariere în știință, tehnologie, inginerie sau matematică, dar poate afecta și sănătatea emoțională a acestora.

Cercetările au încercat să afle cum și de ce apare acest fenomen, iar studiile indică faptul că primele semne de anxietate față de matematică apar de la vârsta de 6 ani, tinzând să rămână stabilă sau să crească în timp.

Din 2003, PISA a evaluat anxietatea față de matematică în rândul elevilor de 15 ani, folosind chestionare care cuprind afirmații față de care elevii trebuie să își exprime acordul sau dezacordul, precum:

• Mă îngrijorez frecvent că orele de matematică vor fi dificile pentru mine.
• Mi-e teamă că voi lua note mici la matematică.
• Mă simt stresat când trebuie să fac temele la matematică.
• Am emoții când trebuie să rezolv probleme de matematică.
• Mă simt neajutorat atunci când trebuie să rezolv probleme de matematică.
• Mi-e teamă că voi rămâne corigent la matematică.

Răspunsurile la aceste întrebări formează indexul anxietății față de matematică.

Raportul UNESCO arată că nivelul anxietății față de matematică a crescut semnificativ în 37 de țări în perioada 2012-2022, mai ales în Austria, Danemarca, Germania, Islanda, Lituania, Polonia, Slovacia, Suedia, Turcia, SUA și Vietnam. În Polonia și Suedia, de exemplu, în 2022 elevii aveau o probabilitate cu 10 procente mai mare de a declara că se simt stresați când rezolvă temele la matematică față de 2012.

În alte țări, nivelul anxietății elevilor față de matematică a scăzut considerabil. Printre țările cu o scădere a nivelului  anxietății față de matematică se numără și România, alături de: Albania, Franța, Ungaria, Iordania, Coreea de Sud, Qatar și Emiratele Arabe. Țara noastră înregistreză al treilea cel mai scăzut nivel al anxietății față de matematică, fiind precedată doar de Coreea de Sud și Iordania.

În majoritatea țărilor, diferențele de gen în nivelul anxietății față de matematică rămân semnificative. În Danemarca, Franța, Germania, Elveția și Marea Britanie, exisă cea mai mare diferență între anxietatea față de matematică a fetelor (mai ridicată) și a băieților.

Statutul socioeconomic al elevilor influențează la rândul său anxietatea față de matematică, mai puțin însă decât genul. În perioada pandemiei, când elevii au învățat online, copiii cu un statut socioeconomic ridicat au avut un nivel mai scăzut de anxietate față de matematică decât elevii cu un statut socioeconomic scăzut.

Anxietatea față de matematică și rezultatele scăzute la această materie sunt strâns legate și se influențează reciproc. Rapoartele PISA arată că țările cu un nivel ridicat de anxietate față de matematică au de obicei și rezultate scăzute la matematică. O excepție este Japonia, care se numără printre cele mai bune 5 țări la matematică, dar are și un nivel ridicat de anxietate în rândul elevilor față de această materie.

Această situație sugerează importanța altor factori care pot influența performanța. Mentalitatea de creștere reprezintă unul din aceșt factori. Elevii care sunt convinși că își pot îmbunătăți abilitățile și inteligența prin efort au de obicei un nivel mai scăzut al anxietății față de matematică: în 46 din 73 țări participante la studiu, elevii cu o mentalitate de creștere au avut rezultate mai bune la matematică în ciuda unui nivel ridicat al anxietății față de această materie.

Sursă foto principală: Freepik.com