În sistemul privat am avut mari dezamăgiri! Am constatat că doar banii noștri îi interesau și nu binele copilului.”

Ingrid are aproape 7 ani și o personalitate foarte puternică!  De multe ori îmi pune răbdarea la încercare, dar mă străduiesc să-mi păstrez calmul și să iau cea mai bună decizie, în orice situație.

Copiii noștri au o relație aproape de simbioză cu gadget-urile smart. Ingrid cât timp petrece la calculator/tabletă/smartphone, ce îi place să facă în mediul virtual și ce atitudine ai tu vizavi de plăcerea ei de a naviga în online?

Ingrid nu are o tabletă a ei și nici nu își dorește! Are câteva jocuri pe telefonul meu, dar cel mai mult îl cere pentru a asculta muzică! Are zile când nici nu se uită la el, dar și zile când exagerează puțin și atunci găsim altceva de făcut care să îi distragă atenția! 

Copiii crescuți înainte de 1990 au avut parte de un alt tip de „parenting”. Relația era mai rigidă, se aplicau ușor pedepse fizice, relația părea mai degrabă una de subordonare între părinți și copii, iar atenția către dezvoltarea emoțională a celor mici era aproape inexistentă. Tu ce relație ai avut cu părinții tăi în acea perioadă și cum privești lucrurile acum, din perspectiva adultului?

Pentru unii, genul acela de educație a funcționat bine, dar pentru alții a lăsat urme, traume. Eu sunt permisivă și mă străduiesc să nu o pedepsesc pe Ingrid, ci doar să o fac să înțeleagă atunci când greșește. Nu mi-aș bate niciodată copilul, violența naște monștri. Este ceva cât se poate de evident că un copil, dacă este bătut și certat zilnic, va fi mai târziu un adolescent cu probleme sau care va reacționa tot violent în fața provocărilor! 

Dezvoltarea emoțională – ca răspuns la educația de tip comunist – este una dintre nevoile de bază ale părinților de acum. Tu în ce mod ai grijă de sănătatea afectivă a copilului tău?

Acesta este și motivul pentru care citesc despre cum pot să am o relație mai bună cu copilul meu, despre metodele pe care le recomandă psihologii și despre sistemul danez de educație! 

Ingrid merge deja la școală. Ai optat pentru sistemul de învățământ de stat sau cel privat?

Ingrid merge la școală în sistemul de stat și este în clasa Pregătitoare! Până acum, suntem foarte mulțumiți, pentru că am avut norocul să întâlnim o învățătoare așa cum speram! Un cadru didactic care să iubească profesia asta, să țină la copii, să îi înțeleagă, să aibă răbdare și să știe cum să reacționeze în orice situație.

Am avut o experiență neplăcută în sistemul privat cu grădinița și ultimul an de grădiniță a fost tot la stat unde, de asemenea, am întâlnit oameni extraordinari și unde Ingrid mergea cu mare plăcere! Fericirea și liniștea copilului sunt foarte importante! În sistemul privat am avut mari dezamăgiri! Am constatat că îi interesau doar banii noștri și nu binele copilului.

Tu ți-ai început cariera ca învățătoare. Cum ai caracteriza sistemul educațional românesc prin prisma experienței tale directe?

Când am fost eu învățătoare, cu 20 de ani în urmă, lucrurile stăteau diferit, mai ales din punctul de vedere al respectului pe care îl aveau copiii față de cadrul didactic. Oamenii, în general, aveau mai mult respect. Acum nu prea se mai pune preț pe acest lucru! Libertatea de exprimare este prost înțeleasă și dăunează grav în anumite  momente. Din mai multe puncte de vedere, lucrurile nu s-au schimbat cu nimic. 

Cred că e nevoie de mai mult pentru sistemul de învățământ, de buget și oameni care să facă, nu doar să promită! Școlile din țară încă au de suferit din toate punctele de vedere, dar cel mai mult suferă copiii care parcurg kilometri întregi, pe jos, până la școală, pentru a putea învăța!

Tu ce fel de cadru didactic ai fost?

Eu am avut niște elevi minunați care mă așteptau în fiecare zi cu sufletul la gură! Mă iubeau mult și simțeam asta! Nici nu îmi vine să cred că unii dintre ei sunt părinți acum. Cred că am fost înțelegătoare și foarte dedicată!

Dacă ar fi să te gândești la educație în general (academică, emoțională), care este, în opinia ta, setul de valori sine qua non?

Respectul, flexibilitatea, onestitatea, dorința de a face bine pentru cei din jur.