Ideea era să găsiţi singuri rezolvarea, vă pregătiţi pentru Bac sau Academia de Poliţie, nu?

C. Construcţia democraţiei postdecembriste

• Regimul comunist a luat sfârşit în urma Revoluţiei din dec. 1989, începută la Timişoara şi finalizată la Bucureşti, prin preluarea puterii de către Frontul Salvării Naţionale.
• Ulterior, are loc tranziţia la democraţie şi la economia de piaţă/capitalistă.

Revoluţia din Decembrie 1989
• Context internaţional:
- politica de reforme şi de destindere internă şi internaţională promovată de Mihail Gorbaciov (liderul U.R.S.S.),
- prăbuşirea regimurilor comuniste dintr-o serie de state (Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria) şi dărâmarea Zidului Berlinului (1989).
• Context intern/cauze interne:
- scăderea dramatică a nivelului de trai;
- criza de încredere a regimului în rândul populaţiei;
- ruptura dintre cuplul Ceauşescu şi Partid;
- ruptura dintre cuplul Ceauşescu şi întreaga societate.
• Momentele Revoluţiei:
- 16 dec.: Timişoara – protestul împotriva mutării disciplinare a pastorului László Tokés;
- 18 – 20 dec.: Timişoara – ieşirea masivă a muncitorilor în stradă, devastarea sediului P.C.R., luarea în stăpânire a centrului oraşului;
- 21 dec.: Bucureşti – transformarea mitingului convocat de Ceauşescu în faţa Sediului C.C. dintr-unul de susţinere într-unul de protest;
- 22 dec.: Bucureşti – fuga şi arestarea lui Nicolae Ceauşescu, urmată de preluarea puterii de către Frontul Salvării Naţionale;
- 25 dec.: Târgovişte – judecarea şi executarea soţilor Ceauşescu;
- 26 dec.: Bucureşti: formarea Guvernului provizoriu condus de Petre Roman.
• Consecinţele Revoluţiei:
- trecerea la un regim politic democratic;
- tranziţia la economia de piaţă/capitalistă;
- includerea României în procesul de globalizare;
- alinierea tehnologică la cuceririle internaţionale în domeniu.

Tranziţia la democraţie şi la economia de piaţă
• Construcţia democraţiei postcomuniste s-a realizat prin:
- organizarea primelor alegeri libere, la 20 mai 1990, câştigate de Frontul Salvării Naţionale şi de Ion Iliescu;
- adoptarea Constituţiei din 1991, care: stabileşte ca formă de stat republica şi ca regim politic democraţia reprezentativă (parlamentară); instituie Parlamentul bicameral (Senat şi Camera Deputaţilor); prevede respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; prevede instituţii ca Avocatul Poporului (pentru supravegherea respectării drepturilor omului) şi Curtea Constituţională (pentru supravegherea respectării Constituţiei). A fost modificată în 2003 pentru a răspunde exigenţelor integrării în N.A.T.O. şi U.E.;
- alegerile din sept. 1992, câştigate de Frontul Democrat al Salvării Naţionale (format prin desprinderea din F.S.N.) şi de Ion Iliescu;
- prima alternanţă democratică la guvernare, prin câştigarea alegerilor din 1996 de către Convenţia Democrată din România (C.D.R.) şi Emil Constantinescu.
• Trecerea la economia de piaţă s-a realizat prin: privatizarea unităţilor economice; revenirea la proprietatea individuală asupra terenurilor agricole; aportul de capital străin; revenirea României în fluxul economic internaţional.
• Dificultăţile tranziţiei sunt relevate de:
- Proclamaţia de la Timişoara, din 11 mart. 1990, care contesta noua putere, ca fiind neocomunistă;
- demonstraţia din Piaţa Universităţii din Bucureşti (22 apr. – 13 iun. 1990);
- mineriadele din 29 ian., 18 febr., 14 – 15 iun. 1990, 26 sept. 1991, ian. 1999;
- conflictul interetnic româno-maghiar de la Târgu Mureş (15 – 16 mar. 1990).
• Procese pozitive în perioada tranziţiei:
- revenirea la pluralism politic: sunt reînfiinţate P.N.Ţ., P.N.L. şi P.S.D.; apar formaţiuni noi ca Partidul Democraţiei Sociale din România (din 2001 numit Partidul Social Democrat), Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Unităţii Naţionale Române;
- formarea societăţii civile, un rol important avându-l organizaţii ca Alianţa Civică, Grupul pentru Dialog Social, Asociaţia Pro Democraţia etc.;
- alinierea legislativă şi instituţională la exigenţele integrării în N.A.T.O. şi U.E.;
- respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
- integrarea în N.A.T.O. (2004) şi Uniunea Europeană (2007), ceea ce a consacrat intrarea României în rândul statelor democrate şi cu o economie de piaţă funcţională.
• Procese negative în perioada tranziţiei: generalizarea corupţiei, instituirea mitei electorale, devalizarea băncilor de stat, subevaluarea întreprinderilor privatizate, creşterea datoriei externe, risipirea banilor publici.