ACTIVITĂȚILE INTEGRATE ȘI EFICIENȚA LOR ÎN ACTUL DIDACTIC

ACTIVITĂȚILE INTEGRATE ȘI EFICIENȚA LOR ÎN ACTUL DIDACTIC

Autor: prof. ȚURA IOANA ALEXANDRINA
Grădinița cu P.P. Prichindel Jibou

" Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să
cadă, să se ridice și să se înșele. Nu folosiți cuvinte când
acțiunea, faptul însuși, sunt posibile."
Pestalozzi

Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învățăm pe copii
să învingă dificultățile prin intervenții reale, posibile,
să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-și exerseze
capacitatea de a opta și de a decide.
Și ce alt loc mai potrivit decât GRĂDINIŢA putem găsi
pentru îndeplinirea acestui scop nobil? Aici, departe de forfota
și apăsarea cotidianului, copilul intră într-un mediu cald,
protector și stimulativ, un mediu pe care îl putem asemui unei
cărți cu povești în care literatura, muzica, artele plastice,
natura, mișcarea, socialul sunt într-un permanent dialog între
ele și, implicit, cu copilul.
Curriculum-ul pentru învățământul preșcolar 2008
prefigurează două mari tendințe de schimbare în interiorul
sistemului preșcolar, în acord cu prevederile programului
educațional care pornește de la ideea necesității
îmbunătățirii calității educației la vârstele timpurii,
pentru a putea răspunde exigențelor copilului preșcolar de
astăzi. Tendințele vizează crearea unui mediu educațional
adecvat, în vederea stimulării continue a învățării spontane a
copilului si pentru introducerea acestuia în ambianța culturală a
spațiului căruia îi aparține.
În practica educațională recomandarea proiectării integrate a
curriculum-ului este considerată o provocare pe care
învățământul preșcolar și-a asumat-o atât la nivelul
proiectării documentelor curriculare cât și la nivelul
micropedagogic, al practicii zilnice. Documentele curriculare care
organizează activitatea educațională în învățământul
preșcolar asigură un cadru normativ care susține din plin
abordarea integrată a curriculum-ului.
Structurarea flexibilă a conținuturilor oferă
cadrelor didactice care lucrează la acest nivel o libertate de
decizie aproape deplină cu privire la tipurile de conținuturi pe
care să le ofere copiilor și o autonomie sensibil egală în
privința metodologiei de propunere a acestor conținuturi.
Argumentele psihopedagogice în favoarea dezvoltării unui
curriculum integrat sunt multiple.
Luând în considerare aceste avantaje se recomandă
abordarea integrată a curriculum-ului sau a unor aspecte ale
acestuia, fiind în același timp conștienți de probemele complexe
pe care un atare demers le implică: abilitatea metodologică a
cadrelor didactice pentru integrarea curriculară; realizarea unei
coordonări corecte între temele abordate din perspectivă
integrată și temele abordate clasic; stabilirea modalităților de
evaluare a performantelor individuale, mai ales în situația
învățării prin cooperare
În ceea ce privește modelele de integrare curriculară,
literatura de specialitate oferă o serie de modele de organizare
și monitorizare a curriculum-ului integrat.
a) Modelul integrării ramificate- elementul central al acestui
model este tema studiată, iar detalierea experiențelor de
învățare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate
prevăzute în curriculum. La un al doilea nivel de proiectare sunt
considerate experiențele de formare, pe diversele dimensiuni
psihofizice individuale: intelectuală, afectivă, socială,
fizică.
b) Modelul integrării liniare (modelul hibridării); în acest
nivel, integrarea curriculară se face în jurul unei finalități
de transfer, de tipul "dezvoltarea comportamentului social". Prin
complexitatea lor și prin specificul integrat, aceste finalități
se pot constitui ca (sub)domenii independente.
c) Modelul integrării secvenţiale: în acest model,
cunoştinţele de aceeaşi sferă ideatică sunt predate în
proximitate temporală:deşi adordarea lor se face distinct,
propunătorul facilitează transferul achiziţiilor învăţate de
la un domeniu la altul, prin comentariile, trimiterile,
întrebările, sarcinile de lucru formulate.
d) Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model
constă în studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru
de interes care poate fi temporar sau permanent .
e) Modelul integrării în reţea. Este soluţia de integrare pe
care o propune metoda proiectelor de investigare-acţiune. Pornind
de la subiectul proiectului, copiii optează pentru o reţea de teme
şi resurse de studiu corelate cu tema centrală.
f) Modelul polarizării: implică stabilirea unui nou domeniu
de cunoaştere (eventual opţional) în jurul căruia, pentru
realizarea unor obiective specifice, sunt polarizate segmente din
alte discipline. Un exemplu în acest sens îl poate constitui tema
"Vremea poveştilor" în care dezvoltarea deprinderilor de
comunicare şi alte finalităţi se îndeplinesc prin exploatarea
continuţului poveştilor din perspectiva mai multor categorii de
activităţi prevăzute în planul de învăţământ.
Activităţile integrate propuse de curriculum preşcolar sunt de 4
tipuri, în funcţie de durată şi elementele de conţinut:
 Activitate integrată care înglobează toate activităţile din
programul unei zile şi care se desfăşoară pe parcursul întregii
zile;
 Activitate integrată care înglobează ALA şi ADE din acea zi;
 Activitate integrată care înglobează ADE din acea zi;
 Activitate integrată în care activitatea de bază este un
anumit ADE din ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente
din mai multe DE, indiferent de programul zilei.
Sugestie de activitate integrată de tipul ADE+ADE în grădiniţă
Tema activităţii: ,,Suntem sportivi”
Domenii:DŞ + DPM
Forma de realizare: observare, mers organizat cu schimbare de
direcţie
Scop: consolidarea cunoştinţelor referitoare la corpul uman prin
exersarea deprinderilor motrice de bază ale acestuia.
Obiective operaţionale:
 Să denumească părţile componente ale corpului uman
executând pentru fiecare un exerciţiu;
 Să aşeze segmentele corpului păpuşii corect din punct de
vedere anatomic;
 Să execute mişcări specifice fiecărui segment al corpului;
 Să execute variantele de mers conform comenzilor primite;
 Să respecte regulile de igienă personală;
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: observaţia, explicaţia, demonstarţia,
exerciţiul, conversaţia, problematizarea, jocul;
b) Material didactic: păpuşa, minge.
c) Forme de organizare: frontal.
Scenariul activităţii:
Pe o măsuţă alăturată vor fi corpul, capul şi membrele unei
păpuşi primite de la o fabrică de păpuşi. Educatoarea explică
copiilor că ea este o păpuşă pe care muncitorii de la fabrică
nu au ştiut să o asambleze, deoarece este o păpuşă gimnastă
şi trebuie să fie foarte elastică pentru a putea executa diferite
exerciţii. Împreună vom aşeza la locul potrivit fiecare parte
componentă a corpului şi apoi îi vom demonstra păpuşii ce
exerciţii să exerseze cu acea parte a corpului pentru a deveni o
gimnastă adevărată. La final, asamblăm păpuşa şi o vom
trimite la fabrică şi după modelul realizat de noi se vor fabrica
şi alte păpuşi.
Copiii vor denumi părţile componente. La cererea educatoarei un
copil va aşeza capul păpuşii la locul potrivit şi va arăta ce
observă la cap – doi ochi cu care priveşte în sus şi spre
podea(se execută cu întreaga grupă exerciţiul capul pe spate şi
capul aplecat în faţă), cu urechile aude ( se execută
exerciţiul de aplecare a capului spre stânga şi spre dreapta), cu
guriţa şi nasul inspirăm şi expirăm în timpul exerciţiilor.
Întreg capul îl rotim de la stânga spre dreapta şi de la dreapta
spre stânga. La fel se va proceda cu aşezarea fiecărei părţi a
corpului păpuşii (Câte mânuţe avem? Ce facem cu ele?- În
funcţie de răspunsul copiilor se execută mişcările sugerate).
La sfârşit păpuşa prinde viaţă, este o gimnastă renumită
care se va juca cu copiii. Păpuşa va fi manevrată de educatoare
care le explică tuturor că vor merge în coloană câte unul iar
la un semnal vor trebui să schimbe direcţia de mers. (Dacă
educatoarea le cere să privească cu ochii spre stânga toată
coloana va porni spre stânga, dacă ne ducem mâinile la spate vom
merge în sens invers. Se vor denumi părţile componente ale
corpului şi se va executa jocul de bază.)
Ca şi joc liniştitor, propun ,,Mingea frige”.
Reuşita predării integrate a conţinuturilor în
grădiniţă ţine în mare măsura de gradul de structurare a
conţinutului proiectat, într-o viziune unitară, ţintind anumite
finalităţi. Învăţarea într-o manieră cât mai firească,
naturală pe de-o parte şi, pe de altă parte, învăţarea conform
unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în
curriculum-ul integrat.
Activitatea integrată se dovedeşte a fi o soluţie pentru
o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu viaţa
societăţii, cultura şi tehnologia didactică.

Bibliografie:
Curriculum pentru învăţământul preţcolar 2008
Ministerul educaţiei şi cercetării "Metoda proiectelor la
vârstele timpurii" ;Ed. Miniped. Bucureşti 2002
Revista Învăţământului Preşcolar nr. 3-4/2003
Revista Învăţământului Preşcolar nr.1-2/2004