BULLYINGUL CARE ÎNCEPE DIN GRĂDINIȚĂ POATE CONTINUA ȘI ÎN ȘCOLĂ DACĂ NU ESTE OBSERVAT....ȘI TRATAT!

BULLYINGUL CARE ÎNCEPE DIN GRĂDINIȚĂ POATE CONTINUA ȘI ÎN
ȘCOLĂ DACĂ NU ESTE OBSERVAT....ȘI TRATAT!

Prof.înv.preșc. Morar Cristina-Adriana
G.P.N.Cionești- Lic Teh ”Țara Moților” Albac

Agresivitatea ia naștere din nevoia de apărate sau de delimitarea
a spațiului personal, pentru a putea ști cine ești, pentru a te
putea diferenția; agresivitatea mai ia naștere și din sentimentul
de nesiguranță sau de pericol. Fenomenul bullying poate fi prezent
în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele
interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă,
în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media chiar
între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu
poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența
fenomenului. Reprimarea agresivității e cea care conduce la
manifestarea ei în forma violentă-bullyin; acesta poate duce și
la blocarea creativității, a libertății de mișcare, a
spontaneității sau chiar la îmbolnăvire. Toate acestea fac parte
din fenomenul de bullying, care a luat amploare, de la an la an și
în România, la fel ca și în alte țări!
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere
și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Acest cuvântul
„bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă
poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare.
Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o
problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga
puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină
proastă. Insultele, poreclele, îmbrâncelile, înjurăturile și
intimitatea la nivel de grup, sunt fenomene pe care copiii le
întâlnesc încă de la grădiniță.
Prin programele de prevenire a bulliyng-ului, copiii învață să
recunoască din timp ce anume le provoacă emoții intense și să
își controleze reacțiile. Un copil care învață de mic să
își cunoască emoțiile și să fie empatic va fi cu siguranță
mai puțin predispus la a fi agresor sau victimă la
grădiniță/școală sau chiar pe internet, mai apoi, ajutându-l
să aibă performanțe mai mari pe orice plan!
Cea mai buna variantă de a combate bullying-ul în grădiniță și
școală este comunicarea, continuată cu acțiunea profesorilor și
a părinților, deopotrivă. Orice caz de bullying trebuie tratat.
În spatele unui copil agresiv se află un copil căruia nu i-a fost
îndeplinită o nevoie, căruia îi lipsesc emoțiile și
încrederea în sine.
Cea mai recomandată abordare împotriva bullying-ului este educarea
agresorului. Acest lucru poate fi posibil prin crearea unor context
în care acesta să învețe să se exprime. In același timp, este
important ca acesta să reușească să comunice mai bine cu cei pe
care i-a tratat în mod corespunzător. Prin urmarea celor trei
pași ai inteligenței emoționale, denumiți concret oglindire,
validare și empatie, agresorul învață să își înțeleagă
victima și să empatizeze cu aceasta.
Bullying în grădiniță și școală se traduce prin hărțuirea
cu care copiii sunt nevoiți să se confrunte zilnic și care este
venită din parte altor copii. Motivele acestui fenomen sunt
diverse, de la statutul social, la aspectul fizic și până la
dorința de imprimare a puterii asupra celor mai slabi. Bullying-ul
poate fi asociat cu intimidarea, brutalizarea sau hărțuirea și
inclusiv în punerea altora într-o lumină proastă de către
agresori. La rândul lor, aceștia reușesc astfel să își
dovedească propria superioritate. Bullying-ul este o acțiune
intenționată si repetată, realizată cu un motiv existent în
subconștient. Totodată, acest fenomen este o problemă care apare
in comunitate și trebuie rezolvată în același loc. Agresorul
(primește această denumite într-un anumit context, nu în
permanență!) caută să genereze un asemenea conflict, întrucât
are nevoie să se simtă dominant.
Bullying-ul poate fi observat atunci când:
a. Un comportament agresiv al unui copil sau grup de copii
îndreptat împotriva altui copil sau grup de copii;
b. Implică un dezechilibru de putere, când unul dintre copii este
întotdeauna în poziție de inferioritate în raport cu celălalt;
c. Este un comportament repetat pe o perioadă mai lungă de timp;
d. Implică abuz verbal, fizic și relațional (umilire publică,
excluderea dintr-un grup, intimidare, amenințare, discriminare, etc
Ca obiective pe care ni le putem propune pentru a preveni
bullying-ul în grădiniță ar putea fi:
- transformarea conținutului programului si a valorilor
(toleranță, grijă, curaj și respect) care stau la baza sa
într-o parte permanentă și firească a vieții de zi cu zi a
copiilor, de la creșă până la sfârșitul ciclului primar:
- dezvoltarea unor comunități pozitive în care copiii se
tolerează și se respectă reciproc;
- dezvoltarea abilităților copiilor de a avea grijă unii
de alți și de a avea curajul să își apere (pentru început
verbal) colegii care nu se pot apăra singuri;
- conștientizarea educatorilor și a părinților în
privința impactului pe care îl au adulții asupra relațiilor
dintre copii și întărirea colaborării dintre educatori,
părinți și copii.
Dar în nenumărate cazuri și agresorul este tot un fel de
victimă. Se explică acest lucru prin faptul că acesta nu știe
să își exprime propriile sentimente, fiind nevoit să recurgă la
un astfel de atac. De obicei, victimele aparțin unei anumite
categorii, fiind deseori defavorizate față de agresori. Printre
aceste categorii se numără:
- copii din
centrele de plasament;
- copiii mai mici
sau mai timizi;
- copiii săraci
sau cei foarte studioși, așa-zișii “tocilari”;
- copiii de
naționalități diferite;
- copiii mai
singuratici sau neîndemânatici la sport;
- copiii cu
anumite deficiente, fie prea grași, fie prea slabi sau cu
dizabilități mentale.
A nu de confunda bullying-ul cu situații conflictuale ce apar în
mod natural între copii. Spre exemplu, dacă doi copii s-au
înfuriat și se ceartă pe o jucărie, acela se numește conflict;
dacă unul dintre copii îi ia jucăria altuia, ba mai mult îl și
tachinează, îl necăjește folosindu-se de cele mai multe ori de
avantajul că este mai mare decât victima, că vorbește mai corect
și mai cursiv, că se face auzit (asta se întâmplă de cele mai
multe ori în grupele combinate de preșcolari), iar agresorul
zâmbește, ba se amuză simțind plăcere pentru ceea ce face,
acesta este declarat un comportament care poate fi încadrat la
bullying, care ar fi necesar sa fie urmărit pentru o perioadă de
timp pentru a se confirma sau infirma în funcție de parcurs!
Ca o concluzie la ceea ce s-a menționat mai sus, văd, personal, ca
cea mai eficientă metodă de a elimina bullying-ul la grădiniță,
conștientizarea problemei (I), identificarea preșcolarilor care
contribuie negativ la crearea acestui ”fenomen”(II),
autoeducarea părinților prin discuții detaliate despre aspectele
derulate în sala de grupă și urmărirea acestor copii și în
alte contexte (parc, întâlniri în familie extinsă, etc) (III)
Totodată, la modul general vorbind, fiecare părinte are
responsabilitatea să fie un model pentru copilul său, acesta
contribuind activ la întărirea caracterului și la promovarea unui
mod de viață departe de medii toxice.

BIBLIOGRAFIE
www. ghindoc.ro
www.itsybitsy.ro/gradinite-fara-bullying
Fenomenul bullying, 8 strategii pentru a-i pune capăt, Signe
Whitson, Editura Empatis Centru de babywearing Iași, 2017