Consiliere vocațională

STRUCTURA UNUI PROGRAM DE CONSILIERE VOCAŢIONALĂ
(propunător, psihopedagog Geabău Marilena)

I. Date de identificare ale subiectului:
Nume şi prenume (iniţiale): A.M
Şcoala:Liceul pedagogic
Clasa:a XII-a
Data naşterii/Vârsta:10.12.2005

II. Motivul solicitării serviciilor de consiliere vocaţională (în ce etapă a procesului de planificare a carierei se află elevul): A.M este nehotărâtă și solicită o consiliere., având înclinații către o carieră pedagogică.
Cariera (evoluţia profesională) depinde de aptitudinile, interesele, valorile, trebuinţele, experienţa anterioară şi aspiraţiile persoanei în cauză (Fiman, 1998).
III. Etapele procesului de planificare a carierei:
1. Autocunoaşterea (interese, valori, aptitudini)
a. Interese - În ce domeniu de activitate preferă elevul să muncească? (să lucreze cu date, cu oameni, cu idei, cu obiecte) A.M e interesată de evoluția copiilor și fascinată de modul cum ea poate să transforme și să îmbogățească mintea copiilor.
b. Valori – Ce este mai important în viaţă pentru elev? (autonomia, statutul, banii, relaţiile cu oamenii, securitatea, stabilitatea, cooperarea, respectul) Pentru A.M. valorile care o ghidează sunt cooperarea, relațiile cu oamenii și respectul,
c. Aptitudini – Ce face elevul cel mai bine? În ce domeniu de activitate a obţinut elevul performanţe? A.M a tinut locul profesorilor de multe ori în gimnaziu și a predat cu succes lecții colegilor, fapt ce a incurajat-o să facă liceul pedagogic.

2. Explorarea traseelor educaţionale şi profesionale
a. identificarea sursele informaţionale (broşuri, pliante, reviste, internet) în cazul A.M. identificarea cu o meserie a făcut-o pe parcursul gimnaziului fiind foarte antrenată de profesori să participe la olimpiade.
b. discuţii libere între elev şi persoane din diferite domenii de activitate- AM a avut o interacțiune zilnică cu profesorii care erau modelele ei de muncă.
c. contactul direct al elevului cu instituţiile educaţionale sau cu angajatorii- A.M. și-a exprimat toate așteptările și nelămuririle față de profesori vreme de 12 ani, fiin dezinvoltă în comunicare cu profesorii.

3. Decizia de carieră-din discuția cu A.M . , am desprins anumite elemente autodezvăluite:
a)- Cum ai luat decizia privind şcoala sau profesia care ti se potriveste? (etapele luării unei deciziei)
1.Conştientizarea problemei. ,,Atunci când am terminat liceul, am simțit o prăpastie în fața mea, un moment în care știam că trebuie să fac o alegere pentru a deveni eu însămi, pentru a nu mai depinde de familie, pentru a-mi asigura viitorul. Schimbarea nu este posibilă imediat, pentru că stadiile timpurii ale conştientizării pot debuta înainte ca persoana să poată identifica problema sa. Conştientizarea presiunii de schimbare produce un disconfort sporit. Conștientizarea începe cu definirea clară a problemei înainte de a se demara căutarea unei soluţii. Am conștientizat că e momentul să aleg ce voi face în viață și am început cu o autoevaluare .,,
2.- Care au fost criteriile pe care ti-ai facut autoevaluarea?
,,Autoevaluarea mi-am făcut-o trecând în revistă posibilitățile, aptitudinile, aspirațiile. Meseria pe care o alegem e ca o haină. O probăm în devenire spre a vedea dacă-mi stă bine și dacă mă simt confortabil să merg cu ea pe parcursul vieții. S-ar putea ca toți să mă dezaprobe dar important e ce simt eu când fac asta. Clarificarea credinţelor, a atitudinilor şi a valorilor este necesară pentru identificarea strategiilor, scopurilor şi rezultatelor dorite. Autoevaluarea include identificarea a ceea ce persoana îşi doreşte şi ce ar fi dispusă să sacrifice pentru a obtine schimbarea dorită. Autoevaluarea implică dimensiunile implicate în bunăstarea persoanei: aspectul social, cel emoțional, intelectual, fizic şi spiritual. Cu cât cunoştinţele despre sine, în timpul demersului de luare a deciziei, sunt mai numeroase, cu atât identificarea opţiunilor celor mai potrivite în raport de conceptul de sine şi de stilul de viată va fi mai usoară.,,
3.-Cum ai descoperit ce meserie ti se potriveste?Căutarea și descoperirea .
,,Mi-am dorit o meserie în care să fiu în centrul atenției și să valorific tot ce știu și pot fără a mă ,,da în spectacol,,. Scopul explorării este de a identifica suficiente informaţii pentru a găsi căile realizării obiectivelor şi rezultatelor dorite. Explorarea implică învăţarea strategiilor de strângere a informaţiilor despre carieră. În timpul explorării pot fi notate idei care conduc spre optiuni variate. Alocând timp fiecărei alternative în parte, analizând posibilele rezultate, cântărind costurile şi evaluând efectele pozitive şi negative posibile, persoana pusă în situaţia de a decide îşi poate da seama care dintre acestea i se potrivesc mai bine. M-am hotărât mai greu, cunoscând alternative privind cee ace mi se potrivește dar am fost mai sigură și mai mulțumită. Surprinzător, mi-a scăzut și teama de eșec după ce am analizat atent alternativele pe care le am în luarea deciziei alegerii carierei.
Am descoperit că variantele secundare mă conduc tot către cariera didactică.,,
4.Cum ai integrat solicitările pe care le presupune această carieră în personalitatea ta?.
,, Am căutat să acord nevoile mele cu nevoile sociale așa încât să nu mă constrâng nici pe mine, nici pe ceilalți cu munca mea. În aprecierea posibilităţii de a transforma speranţele în realitate este indicată trecerea în revistă a conceptului de sine, a preferintelor legate de stilul de viață şi examinarea influenţei factorilor externi: părerea persoanelor semnificative (membri de familie, prieteni, angajatori), resursele financiare, constrângeri legate de spaţiu şi timp.
În timpul practicii pedagogice am constatat că procesul integrării nu este întotdeauna unul comod. Am întâlnit numeroase educatoare care s-au confruntat în primii ani de activitate cu stresul și au ajuns la bourn-out , afirmând că au de înfruntat unele conflicte când încearcă să-şi adapteze dorinţele şi opţiunile tuturor celelalte aspecte ale realităţii. Unele conflicte se produc în relaţia cu cei din familie care parcă ar concura cu profesia sau cu cei cu care lucrezi, uneori soțul sau copiii personali fiind geloși pe timpul petrecut la grădiniță; altele se pot produce la nivel emoţional – de exemplu disconfort provocat de dezacordul dintre ceea ce individul vrea şi ceea ce acesta crede că ar fi trebuit să îsi dorească, incapacitatea de a alege între variante datorită sentimentelor de vinovaţie, teamă sau dependenţă de alţii, frica de critică etc.,,
b. Persoanele care influenţează hotărâtor decizia elevei AM au fost dascălii, modele vii de muncă.
c) Stabilirea unui plan de carieră care reflectă paşii care vor fi făcuţi din prezent şi până la rezulatatul final-
5.-Ai vreun plan prin care sa te hotarasti ce meserie vei alege? Angajamentul moral de a merge mai departe în cariera didactică presupune evaluarea modului în care ideile sau opţiunile privind cariera adunate în etapa informării se armonizează cu personalitatea şi stilul de viaţă al subiectului.
,,-As vrea sa fac niste teste care sa ma ajute sa decid!,,
6. Am invitat-o pe A.M. sa petreaca o zi alaturi de contabila Asociatiei de proprietari, impreuna cu care sa participe la activitati specifice de simulare a calculului intretinerii la bloc, pentru a se hotara ce va face~! Aceasta actiune trebuie sa o determine sa se hotarasca daca va urma o facultate pedagogica sau una de specializare in matematici aplicate.
Implementarea deciziei în acțiunile sale de zi cu zi pentru a realiza visul ei de a urma această carieră presupune un efort îndelungat în care se acumuleaza informații și se formeaza deprinderi specifice acelei profesii pe care o alegem.
7.Permanentizarea procesului de motivare pentru carieră ține de pregătirea fiecăruia dintre noi pentru fiecare zi din meseria pe care o urmăm. De exemplu, în meseria de dascăl , ne pregătim zi de zi pentru activitățile de a doua zi.
4. A.M. este pasionată și de cifre dar nu știe dacă o profesie în domeniul matematicii aplicate ( economie sau inginerie) i s-ar potrivi, pierzând contactul cu devenirea umană.
.Promovarea personală prin instrumente şi tehnici specifice (CV-ul, scrisoarea de intenţie, portofoliul personal, cartea de vizită, mapa de angajare) A.M și-a prezentat un fel de CV pri autobiografia prezentată mai sus, portofoliul ei personal constă în experiența relației cu copiii în sala de grupă/clasă la practica pedagogică.

IV. Evaluarea potenţialului vocaţional al elevului
1. Testele, chestionarele şi fişele aplicate elevului pentru evaluarea potenţialului vocaţional
Am aplicat testul Holland care a evidentiat in raspunsuri ca A.M. este tipul de personalitate cu aptitudini Sociale avand urmatoarele caracteristici:
.
2. Interpretarea, prezentarea şi discutarea rezultatelor
-Este interesata de activităţi care implică relaţionarea interpersonală.
- Îi place să i se acorde atenţie.
-Are deprinderi verbale, sociale, este cooperant şi generos.
- E atras de activităţi care presupun
-informarea, pregătirea, dezvoltarea

V. Poziţia familiei şi implicarea părinţilor în orientarea şcolară şi profesională a elevului: familia a sprijinit-o necondiționat pe A.M.

VI. Perioada de desfăşurare a programului de consiliere vocaţională 1 FEBRUARIE-15 Iunie 2023
VII. Dificultăţi întâmpinate în procesul de consiliere vocaţională a elevului -Întrucât A.M. este înclinată să fie dascăl, ar fi păcat să aleagă o carieră în alt domeniu, nu am întâlnit dificultăți în consiliere.
VIII. Concluzii şi recomandări- A.M. e pregătită pentru cariera de dascăl!
Munca în educaţie înseamnă acumularea de concentrare, stres, înseamnă responsabilitatea pentru o clasă întreagă de elevi, dar este absolut necesar ca profesorul să deţină abilităţi în comunicare, să relaţioneze cu elevii şi să fie receptiv faţă de problemele elevilor, astfel ca şi elevii să se apropie de el, să aibă încredere în profesor, să-l respecte fără să se teamă de el!

Psiholog ...........................
(Semnătura şi parafa)