Creativitatea- expresie a managementului educațional

Managerul școlar creativ este acela care poate, prin
pregătirea generală şi de specialitate, prin fondul de
cunoştinţe acumulat, să coordoneze şi să antreneze cadrele
didactice din școală, pentru rezolvarea într-un alt mod a unei
mari diversităţi de probleme.
În literatura de specialitate, problematica studiului
creativităţii în domeniul managementului se orientează în
special asupra procesului decizional, asupra soluţionării unor
probleme, folosindu-se metode şi tehnici care stimulează
creativitatea.
În ceea ce priveşte subsistemul organizatoric, creativitatea
personalului didactic se manifestă în organizarea procesuală,
prin elaborarea de noi alternative în ceea ce priveşte modul de
desfășurare a activităților educaționale și culturale care se
derulează în cadrul școlii, de corelare cu nivelul obiectivelor
propuse, de folosire a unor noi metode, tehnici şi instrumente care
să contribuie la realizarea eficientă a obiectivelor dorite.
În aceeași măsură, personalul cu potenţial creativ poate
fi antrenat pentru generarea de noi idei şi soluţii privind
activităţile desfăşurate în cadrul funcţiunilor unității de
învățământ.
Elaborarea strategiilor creative de management, cu un înalt
grad de aplicabilitate, implică şi crearea unui climat care
încurajează comportamentul creativ al cadrelor didactice. În
vederea accentuării laturii creative a managementului în școlii,
se impune acţiunea în următoarele direcţii:
- aclimatizarea personalului şi a managerilor cu noţiuni de
creativitate;
- extinderea preocupărilor managementului pentru
recunoașterea angajaților creativi şi alcătuirea unor grupuri
creative, care să participe la soluţionarea problemelor
instituției;
- facilitarea unui climat psiho-social al creativităţii,
care să încurajeze exprimarea persoanelor creative;
- constituirea în cadrul unității școlare, pe baza unor
criterii clare, a unor grupuri creative, interdisciplinare care să
participe la soluţionarea problemelor școlii.
Managementul instituției școlare trebuie să aibă un rol de
catalizator în rândul personalului didactic, în sensul
promovării, identificării, stimulării şi recompensării cadrelor
didactice creative care participă la formarea unei imagini pozitive
și creșterea prestigiului școlii în cadrul comunității prin
crearea propriei culturi organizaționale.
În vederea sublinierii laturii creative a managementului în
școlile româneşti, se impune succedarea unui proces care
presupune crearea unui climat favorabil schimbării și promovării
creativităţii. Ideile creatoare care pot conduce la schimbare
provin atât din interiorul cât şi din exteriorul instituției de
învățământ. Atât cadrele didactice, cât şi elevii sau
părinții pot deveni surse de idei, care pot genera dobândirea
avantajului competitiv.
Principalele etape ale organizării unui climat favorabil
creativităţii sunt:
a. Pregătirea personalului pentru dobândirea unor atitudini
prielnice implementării noului prin:
- sprijinirea chiar a nereuşitelor, pornind de la ideea că,
de cele mai multe ori, prin eșecuri succesive cresc şansele de
reuşită;
- stimularea grupului să-şi exprime liber ideile, prin
crearea unor subgrupuri, în cadrul cărora să se poată discuta
probleme legate de activitatea lor şi posibilele soluţii;
- crearea condiţiilor favorabile pentru angajaţii cu idei,
în vederea experimentării.
b. Organizarea şi dimensionarea optimă a grupurilor creative.
Avantajul creativităţii de grup faţă de creativitatea
individual este recunoscută de specialişti, în principal pentru
că grupul reuneşte capacitatea de creaţie al tuturor membrilor,
îl valorifică, dinamizează şi amplifică.
La baza procesului de organizare, alcătuire şi funcţionare
a activităţii grupurilor creative se află o serie de aspecte care
trebuie avute vedere, şi anume:
- precizarea concisă a scopului pentru care s-a format grupul,
care impune stabilirea structurii grupului, după criteriul
eterogenităţii în pregătire, al experienţei, sau după
criteriul omogenităţii caracteristicilor psiho-sociale;
- determinarea gradului de implicare a membrilor grupului
creativ şi sprijinirea unei implicări totale a membrilor în
acţiunea comună de soluţionare a problemelor școlii;
- asigurarea unui climat care avansează şi încurajează
persoanele creative. Acest climat trebuie să întrețină
sentimentul de siguranţă şi libertate de acţiune.
În vederea accentuări laturii creative a managementului
școlilor româneşti, esențialele elemente care trebuie avute în
vedere sunt următoarele : nevoia de acţiune, dorinţa de
acţiune, voinţa de acţiune, tendinţa de acţiune. Aceste
componente pot avea o coordonare logică atunci când necesității
de acţiune i se subordonează toate celelalte.

Referințe bibliografice:
1. Robert J. Sternberg, Manual de creativitate, Editura Polirom,
Iaşi, 2005.
2. M. Caluschi, Grupul mic și creativitatea, Editura Cantes,
Iași, 2001.