Dezvoltarea capacității de înțelegere a textului citit de elevii din clasa a II-a

Dezvoltarea capacității de înțelegere a textului citit de elevii din clasa a II-a

Profesor învățământ primar : Toma Bianca Adina
Liceul Teoretic “Traian Lalescu” – Hunedoara

 Rezumat
Dezvoltarea capacității de înțelegere a textului citit are ca scop utilizarea cititului ca instrument de învăţare. Până la finalul clasei a II-a , elevii trebuie să-și formeze competențe de înțelegere a unui text citit și de operare cu noțiunile curpinse în acel text, pentru a răspunde unor cerințe (întrebări, precizarea titlului și autorului, precizarea personajelor și a însușirilor acestora, stabilirea numărului de alineate și a valorii de adevăr a unor enunțuri din textul citit : adevărat sau fals, completarea unor spații lacunare cu informații care apare în text, stabilirea ordinii în care s-au desfășurat acțiunile din text, formularea unei păreri personale referitoare la textul citit ).

Înţelegerea textelor citite de către elevi este determinată de vocabularul de care dispun elevii, de aceea este necesar să se acorde o atenţie deosebită activităţilor pentru dezvoltărea vorbirii elevilor, a îmbogăţirii şi activizării vocabularului . Cu cât elevii au un vocabular mai bogat, cu atât ei au mai multe posibilităţi să sesizeze sensul cuvintelor, al propoziţiilor sau al unui mesaj al textului citit, îşi îmbunătăţesc abilităţile de a citi şi de a înţelege ceea ce citesc. Elevii cu un vocabular limitat întâmpină greutăţi în identificarea conceptele - cheie din textele pe care le citesc. Având în vedere aceste aspecte, este necesar ca în cadrul orelor de Comunicare în limba română să se planifice o dată pe săptămână o oră de lectură suplimentară. Este indicat ca lista de lecturi suplimentare propuse de cadrul didactic să respecte atât particularitățile de vârstă ale elevilor, cât și pasiunile lor. De asemenea, este necesară și completarea unui Vocabular cu noile cuvinte întâlnite în lecturile pe care elevii le citesc și a unei fișe de lectură cu informații din textul citit, pentru o mai bună fixare a noțiunilor învățate.
În cele ce urmează voi exemplifica planificarea unor ore de lectură suplimentară la clasa a II-a.
Unitatea tematică „ Lumea viețuitoarelor”
 Prima oră Data : _____________
Tipul lecției: Mixtă
Subiectul: Textul narativ - Povestea ursului cafeniu, după Vladimir Colin
Tema lecției : Completarea spațiilor lacunare cu informații din textul citit
Selectarea unor informații din textul citit
Competențe specifice: formarea capacității de operare cu informații dintr-un text citit
Obiective operaționale:
- sǎ citească corect, conştient şi expresiv textul;
- să selecteze informații dintr-un text citit , după anumite cerințe ;
- să completeze spații lacunare cu informații din text ;
În etapa de captarea atenției se folosește metoda “Ciorchinele”.
 La ce te gândești când auzi expresia “Polul Nord ?”
Completează casetele cu 6 cuvinte / expresii potrivite (exemple posibile : urși polari, foci, pinguini, frig, zăpadă, gheață)

Figura 1.1. - Aplicație – metoda “Ciorchinele”

În etapa de dobândire a cunoștințelor se fac exerciții de citire selectivă a textului, pe baza unor cerințe :
 Citiți titlul textului;
 Citiți numele autorului;
 Cițiți dialogul dintre ursul cafeniu și pinguin;
 Citiți prima propoziție / ultima propoziție;
 Citiți fragmentul în care aflați despre cum a fost salvat puiul de urs polar de către ursul cafeniu.
Se fac apoi exerciții de lectură activă cu creionul în mână
 Cerințe :
 Subliniați denumirea locului unde a ajuns ursul cafeniu
 Subliniați sfatul pinguinului
 Subliniați propoziția care arată cum s-a simțit ursul cafeniu la începutul povestirii
 Subliniați propozițiile care arată cum l-a salvat ursul cafeniu pe puiul de urs polar
 Subliniați două acțiuni făcute de ursul cafeniu
În etapa de fixarea cunoștințelor se folosește metoda Cadranelor, care are scopul de a organiza și sintetiza informațiile din textul citit și de a le consemna înr-un tabel.
În cele patru cadrane elevii completează sarcinile cerute:

Titlul textului
Autorul textului

Locul desfășurării acțiunii
Personajul principal

Figura 1.2. – Aplicație - metoda “Cadranelor ”
Folosirea acestor metode este utilă pentru obținerea unor rezultate bune de către elevi la itemul care presupune completarea unor spații lacunare cu informații dintr-un text citit
( conform itemilor specifici Evaluării Naționale la clasa a II-a - http://subiecte.edu.ro/2024/).
Evaluare: Elevii primesc o scurtă fișă de evaluare
 Completați spațiile lacunare cu informații din textul citit:
a) Într-o zi, printre urșii polari de la _____________________ s-a rătăcit un urs ______________
b) – Eu cred că e ______________ ! spuse un urs alb.
c) Ursul cafeniu a început să __________________ .
d) – Spală-ți blana cu acest _____________ ! îl sfătui _____________ pe ursul cafeniu.
Răspunsuri corecte : a) Polul Nord, cafeniu b) murdar c) plângă d) săpun, pinguinul

Ora a II-a Data : __________
Tipul lecției: mixtă
Subiectul lecției : Textul narativ - Povestea ursului cafeniu, după Vladimir Colin
Tema lecției : Identificarea personajelor din text și a caracteristicilor acestora
Competențe specifice : Utilizarea unor informații de detaliu dintr-un text literar

Obiective operaționale :
- să identifice și să sistematizeze informații diverse dintr-un text citit;
- să selecteze din textul citit acțiuni / replici specifice fiecărui personaj;
- să identifice trăsături fizice și morale ale personajelor dintr-un text citit;
În etapa de fixarea cunoștințelor se folosește metoda “Jurnalul dublu” - Identifică personajele din text după replicile lor :
- Eu sunt curat ! M-am spălat azi dimineață !
-Ajutor ! Mă înec !
-Spală-ți blana cu acest săpun!
-Mulțumesc, ursule ! Fără tine nu știu ce ne-am fi făcut !
Figura 1.3.. Aplicație – metoda “Jurnalul dublu”

Soluție : Personajele descoperite sunt : ursul cafeniu, puiul de urs polar, pinguinul, mama puiului de urs
În continuare se folosește metoda “Rețeaua personajelor ” , care presupune identificarea personajelor dintr-un text pe baza unor descrieri .

Figura 1.4. Aplicație – metoda “Rețeaua personajelor ”

Elevii recitesc textul și extrag acțiuni sau replici ale personajelor, pe baza cărora identifică personajele, apoi completează rețeaua cu denumirea personajelor potrivite din text.
În final, rețeaua este prezentată și discutată în fața clasei.