Eficiența jocului didactic cu abordare interdisciplinară în formarea motivației pentru învățare

EFICIENŢA JOCULUI DIDACTIC CU ABORDARE INTERDISCIPLINARĂ ÎN
FORMAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢARE LA DISCIPLINE VARIATE-
CERCETAREA EMPIRICĂ

prof. înv. primar Florentina Husti

Şcoala Gimnazială "Nichita Stănescu", Baia Mare

1. Premisele şi cadrul cercetării
Încă din clasa I se observă preferinţa elevilor pentru
disciplinele de bază. Elevii îşi aleg aceste discipline, fiind
influenţaţi atât de numărul de ore rezervate în orar
matematicii şi limbii române, precum şi de unii dascăli care le
sugerează importanţa lor. Favorizaţi din acest punct de vedere
sunt elevii înzestraţi cu inteligenţă logico-matematică sau
verbal - lingvistică. Restul ajung să refuze aceste discipline,
considerându-le inaccesibile şi prin urmare în aceste cazuri nu
se mai poate vorbi de performanţă.Tocmai din acest motiv m-am
gândit că ar fi bine să le acord o şansă şi artiştilor sau
naturiştilor, gândind activităţi pe placul lor.
În activitatea la catedră, am pornit de la principiul potrivit
căruia copiii nu fac bine decât ceea ce le place. Am observat că
elevii se lasă mai uşor antrenaţi în activităţi organizate sub
formă de joc şi atunci am hotărât să aplic un experiment în
care au fost antrenaţi cei 25 de elevi ai mei .
Experimentul a constat în aplicarea la clasă a unor jocuri
didactice interdisciplinare. Activităţile s-au desfăşurat în
sala de clasă. De două ori pe săptămână, timp de zece
săptămâni, am organizat lecţii diferite ( de consolidare, de
evaluare, mixte) în care metoda de bază a fost jocul, gândit
într-o manieră interdisciplinară. Lecţiile le-am gândit
diferit, în sensul că unele au fost organizate integral sub formă
de joc, iar altele au avut doar momente în care metoda folosită a
fost cea ludică.
Prin aceste jocuri interdisciplinare am căutat să le ofer elevilor
o mai puternică motivaţie, să-i solicit în timpul orelor (
fără ca ei să simtă învăţarea ca pe o povară), să le
trezesc dorinţa şi bucuria de a participa de fapt la propria lor
formare.
Ipoteza cercetării – Am presupus că utilizând metode şi
procedee ludice cu conţinut interdisciplinar, aria intereselor
cognitive ale copiilor pentru discipline variate va creşte, astfel
încât pe lângă preferinţa pe lângă disciplinele de bază, vor
apărea preferinţe pentru alte discipline.
2. Desfăşurarea cercetării
Pentru a justifica cu adevărat numirea de joc didactic
interdisciplinar, am căutat ca în desfăşurarea jocurilor să dau
posibilitatea tuturor copiilor să se joace, să se întreacă, să
se bucure de reuşita jocului, să iasă din anumite încurcături,
să discute, să cerceteze, ajungând la soluţiile cele mai bune,
eliminând barierele dintre discipline.
Prin folosirea acestei metode de recreere şi odihnă, am reuşit
să introduc elemente de muncă, astfel încât să-i determin pe
copii să lucreze cu plăcere şi la disciplinele care ulterior nu
se aflau printre favoritele lor. Activităţile didactice în care
există şi jocuri imprimă acestora un caracter viu, atrăgător,
produce o stare de bună dispoziţie, de veselie, de bucurie, de
divertisment şi chiar de destindere. Astfel, lecţiile nu au fost
monotone şi obositoare, ci au restabilit un echilibru în viaţa
şcolarilor. Participând activ la aceste activităţi organizate pe
grupe, individual sau frontal, elevii şi-au fortificat energiile
intelectuale şi fizice, a apărut motivaţia secundară,
stimulativă.
În cadrul desfăşurării acestor jocuri, cunoscând bine
specificul muncii cu elevii mici, am căutat ca jocurile
desfăşurate să fie astfel concepute încât elevii să prezinte
interes pentru ele şi să le pot capta atenţia. Întrucât unele
jocuri le-am desfăşurat în diferite moment ale lecţiilor,
întotdeauna scopul pe care l-am urmărit era diferit. Obiectivele
jocului le-am stabilit în funcţie de vârsta copiilor,
disciplină, etapă concretă a procesului instructiv-educativ şi
de rezultatele obţinute anterior de copii. Sarcina didactică am
fixat-o în mod gradat, ţinând seama de dezvoltarea psihică a
copiilor, căutând să existe o corelare cât mai strânsă între
conţinutul lecţiei predate şi sarcina didactică propusă. Jocul
didactic primeşte un caracter specific în momentul în care
începe să se desfăşoare pe baza respectării unor reguli şi în
momentul în care elevii încep să lupte pentru a câştiga jocul,
fie individual sau pe echipe. Caracterul jocului este dat atât de
materialul didactic folosit în desfăşurarea lui, precum şi de
varietatea elementelor de joc introduse. Ca elemente de joc, care
sunt foarte atractive în timpul desfăşurării jocului, am folosit
surpriza, aşteptarea, aplauzele, întrecerea, ghicirea. Pentru ca
obiectivele urmărite să fie atinse, e necesar ca aceste elemente
să se împletească cu sarcina didactică, să mijlocească
realizarea ei.
În desfăşurarea eficientă a jocurilor am constatat că un rol
important îl deţin regulile care se fixează în funcţie de
conţinutul şi sarcina didactică ale fiecărui joc. Ele sunt de
natură diferită, cuprinzând fie indicaţii în legătură cu
desfăşurarea jocului, cu modul de rezolvare a problemei
intelectuale, fie prin indicaţii referitoare la comportarea
copiilor în joc, precizând ce este şi ce nu este permis în
timpul activităţii.
Valoarea pedagogică a regulilor constă în faptul că elevii se
joacă în mod disciplinat, respectând aceste reguli impuse de
dorinţa de a câştiga.
Ca jocul didactic să producă bucurie, reluarea lui am făcut-o
întotdeauna cu adăugiri noi, cu complicarea regulilor,şi a
conţinuturilor din discipline diferite.În alegerea temei jocurilor
am ţinut cont de faptul că ea trebuie să corespundă
posibilităţilor copiilor, obligându-i să învingă şi unele
greutăţi prin efort de voinţă, memorie şi gândire.
În timpul desfăşurării jocurilor didactice, am întâlnit elevi
care greşesc fie din cauza neatenţiei, fie din cauza grabei pentru
a câştiga sau din neştiinţă. Pe aceşti elevi am căutat să-i
depistez, să le atrag atenţia spre a se îndrepta, iar dacă nu
pot singuri, atunci să îi ataşez elevilor care lucrează mai
bine, pentru a-i ajuta.
Contribuţia mea în joc este aceea de organizator al jocului, de
îndrumător şi de arbitru imparţial.
Cunoscut fiind rolul important al jocului didactic- după părerea
mea ,în special a celui intersciplinar- am efectuat un experiment.
Prima etapă a constat în aplicarea unui chestionar unde copiilor
li se cerea să aleagă disciplina preferată, să motiveze alegerea
făcută şi apoi să acorde fiecărei discipline o notă cuprinsă
între 4 şi 10.

Pretest
Chestionar

1. Care este disciplina ta preferată ?
a. Cunoaşterea mediului □
b. Educaţie civică □
c. Matematică □
d. Educaţie plastică □

e. Limba română □
f. Abilităţi practice □
g. Educaţie muzicală □

2. Formulează trei motive pentru care îţi place această
disciplină :
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3. Acordă o notă de la 4 la 10 , în funcţie de
preferinţele tale, disciplinelor menţionate la punctul 1:
a. Cunoaşterea mediului □
b. Educaţie civică □
c. Matematică □
d. Educaţie plastică □

e. Limba română □
f. Abilităţi practice □
g. Educaţie muzicală □

Elevii au fost foarte încântaţi de acest chestionar,
deoarece fiecare a fost liber să-şi aleagă disciplina favorită
şi să noteze fiecare disciplină după propriile preferinţe.
Din cei 25 de elevi, 12 şi-au ales ca disciplină
preferată matematica, 5 şi-au ales educaţia plastică, 4 limba
română, 3 cunoaşterea mediului, un singur elev şi-a ales
educaţia muzicală, iar abilităţile practice şi educaţia
civică nu au primit niciun vot.
Elevii şi-au motivat alegerile astfel :
- pentru matematică : ,, îmi place să mă joc cu numerele “
,, o
înţeleg cel mai bine “
,, este
frumoasă “
,, ne
deschide minţile “
,, fiecare
exerciţiu nou este o provocare pentru mine “
- pentru educaţie plastică - ,, îmi place să desenez şi să
colorez “
,, pe
planşă pot să exprim ceea ce simt ”
- pentru limba română - ,, prin lectură aflăm lucruri multe ”
,,
învăţăm să vorbim şi să scriem corect ”
- pentru cunoaşterea mediului - ,, vreau să devin doctor
veterinar şi am
nevoie de această disciplină
”
,,
învăţăm multe lucruri despre noi ”
,, aflăm
multe curiozităţi despre natură ”
- educaţie muzicală - ,, îmi place să cânt şi vreau
să devin vedetă “

În perioada următoare aplicării acestui chestionar am aplicat
într-o manieră interdisciplinară jocuri didactice la disciplinele
studiate, pentru a observa dacă această metodă aplicată la toate
disciplinele îi va face pe elevi să-şi schimbe opţiunile.
Experimetul s-a derulat pe parcursul semestrului II, timp de 10
săptămâni. În fiecare săptămână am aplicat simultan la două
discipline diferite jocuri didactice interdisciplinare. Le-am
folosit în momente diferite ale lecţiei, ca metodă unitară sau
ca etapă în cadrul altor metode. Descrierea acestor metode şi
procedee am realizat-o în capitolul precedent, iar acum voi enumera
doar câteve titluri : ,, Să ne hrănim sănătos”, ,, Numerele
nepereche “, ,, Telegrama “, ,, Povestea lui Făt-Frumos”, ,,
1001 de nopţi ”, ,, Moş timp are probleme”, ,, Apa”, ,,
Şarpele”, ,, Corpul meu”. Elevii au fost încântaţi de aceste
jocuri şi de faptul că rezolvarea lor îi lăsa să depăşească
barierele clasice ale disciplinelor.

3. Rezultatele cercetării ( Post test )
După cele 10 săptămâni (20 de ore) de experiment, am aplicat din
nou acelaşi chestionar, pentru a vedea dacă elevii şi-au schimbat
preferinţele.
După cum am anticipat în ipoteza cercetării rezultatele diferă.
Diferenţe au apărut la Educaţie civică, Matematică, Educaţie
plastică şi Abilităţi practice.
Dacă la început Educaţia civică nu a fost aleasă de niciun elev
ca disciplină preferată, de data aceasta 2 dintre elevi au dat
nota maximă acestei discipline, motivând astfel : ,, am învăţat
că toţi avem atât defecte, cât şi calităţi ”, ,, am
învăţat că omul trebuie apreciat după fapte şi nu doar după
vorbe”. Matematica a pierdut 2 voturi, cei doi copii
reorientându-se unul spre Educaţie civică, iar celălalt spre
Abilităţi practice.
Educaţia plastică a pierdut un vot , elevul a dat de data aceasta
punctaj maxim Educaţiei civice.
În timpul acestor ore am avut mari satisfacţii. Am văzut elevi
care până odinioară nu aşteptau cu mare interes anumite ore, dar
adoptând ca metodă primordială jocul, s-au lăsat antrenaţi,
obţinând şi ei rezultate mai bune.
4. Concluziile cercetării
În esenţă, cercetarea a confirmat ipoteza de la care s-a plecat.
Astfel că, dacă la prima aplicare a chestionarului au fost alese
doar 5 discipline din 7, după parcurgerea experimentului s-a ajuns
la 7.
Concluzia mea la finalul acestui experiment didactic este că jocul
didactic interdisciplinar este una dintre cele mai atractive şi
eficiente modalităţi de activizare a învăţării la copilul de
vârstă şcolară mică şi de formare a motivaţiei pentru
discipline variate.
Convingerea pe care am dobândit-o în urma analizei rezultatelor
acestui experiment este că elevii au dovedit mai mult interes şi
pasiune pentru însuşirea cunoştinţelor dacă acestea au fost
prezentate şi consolidate sub formă de joc, eliminând în
acelaşi timp şi barierele monodisciplinarităţii.