Exemple de bune practici.Modelele din textele literare

Exemple de bune practici.Modelele din textele literare

Rus Georgeta Daniela, Școala Gimnazială,,Ion Agârbiceanu”din
Cluj-Napoca

Se ştie că una dintre metodele cele mai eficiente, cu
caracter demonstrativ, de educare moral-civică a elevilor o
constituie exemplul. Neavând criterii proprii de orientare, de
apreciere, copiii caută în jurul lor modele sub a căror
influenţă îşi reglează propriul lor comportament.
Modelele comportamentale care se constituie în exemple de o mare
forţă educativă sunt: persoanele cu care intră în contact,
personajele literare, dar pot ajuta în acest sens şi plantele,
animalele şi obiectele întâlnite în mediul înconjurător sau
în textele studiate. Activitatea de identificare, apreciere şi
depreciere a însuşirilor personajelor literare, reprezintă un
mijloc dintre cele mai eficiente, în a oferi elevilor modele demne
de urmat. Pornind de la premisa că fiecare persoană are
calităţi, recomand identificarea însuşirilor alese pe care le
are fiecare personaj, întrucât toate pot să-şi aducă un aport
la formarea unui frumos caracter. Să facem dar apel la toate
sursele pentru formarea unei conştiinţe şi conduite morale a
elevilor.
Folosind ca metodă Experimentarea, voi evidenţia calităţile şi
defectele personajului literar „Ogarul”, considerat de unii
personaj negativ, din textul „Ciuboţelele Ogarului” după
Călin Gruia. Această activitate poate să se desfăşoare doar în
urma studierii textului, pentru că e necesar ca elevii să
cunoască conţinutul acestuia. Se poate folosi manualul ca material
ajutător.
Scopul acestei activităţi ar fi acela de a le capta atenţia şi
de a le transmite valori morale.
Astăzi vom face o călătorie imaginară în lumea poveştilor, în
ţinutul Ogarului, a Iepurelui şi a Ursului.
Fiecare dintre voi, printr-un exerciţiu al minţii să se
transpună (pună) în pielea Ogarului, în locul şi timpul în
care are loc povestea, şi să răspundă în locul acestuia la
toate întrebările pe care eu le voi pune. Pentru a intra mai bine
în rolul pe care îl are se poate folosi o vestă ce poate fi
îmbrăcată rapid de către elev.
În ce anotimp te afli? (toamna) De unde ştii? Ce auzi? Ce vezi? Ce
simţi?
Ce ţi-ai cumpărat pentru a nu-ţi fi frig? Ai făcut un lucru bun?
Eşti mulţumit de tine?
Cu cine te-ai întâlnit? Ce ai făcut după aceea? Ce moment al
zilei urma? (înserarea)
La ce te-ai gândit văzând că se întuneca? Ce i-ai zis
Iepurelui? Ce ai făcut la hanul Ursului?
Cum era mâncarea şi băutura? (vizual, olfactiv, gustativ)
Cum te-ai simţit în timp ce ai mâncat şi ai
băut? Cine ţi-a dat bani pentru mâncare? De ce ţi-a dat banii?
La ce te-ai gândit după ce ai plătit? Cum te-ai simţit când
te-ai trezit fără ciuboţele?
Să revenim acum în postura de ascultători ai poveştii.
Cunoaşteţi pe cineva care seamănă cu Ogarul? De ce seamănă cu
el? Dar voi vă asemănaţi cu el în vreo privinţă? Să
răspundă doar aceia care doresc acest lucru.
Ce aţi învăţat din această întâmplare? Ce aţi învăţat de
la Ogar?
(„Am învăţat să îmi rezolv problemele din timp, să mă
îmbrac ţinând seama de anotimp, să nu mă port rău cu cei mai
slabi sau mici, să fiu corect şi cinstit. Să ţin seama de
proverbul: «După faptă şi răsplată»”)
Aceste adevăruri pot fi scrise pe tablă în jurul titlului
personalizându-le în vederea obţinerii unui impact cât mai mare
asupra personalităţii lor.
Ce veţi face de azi înainte? Cred că vă veţi strădui
să faceţi ceea ce v-aţi propus!
Plantele,animalele și obiectele sunt surse ce pot uşor să capteze
curiozitatea elevilor, dar în acelaşi timp sunt puncte de sprijin
în vederea cultivării trăsăturilor morale ale elevilor.
Puteţi folosi manualele de la clasă, dar nu numai acestea, pentru
a ajunge la aceste izvoare dătătoare de înţelepciune.
Cred mult în puterea exemplului de aceea am să vă redactez câte
un model de abordare a acestora. Am să mă folosesc tot de textul
„Ciuboţelele Ogarului” după Călin Gruia din manualul de limba
română pentru clasa a II-a. Cuvintele: „frunzele”
„iepurele” „galbeni”, fac parte din cele trei categorii pe
care le am în vedere.
Le voi cere elevilor să se transpună în locul frunzelor. Fiecare
să se simtă o frunză din acel text. Apoi le voi cere să
răspundă la următoarele întrebări pe care intenţionat le pun
la persoana întâi pentru ca rolul în care se află să pară cât
mai real, iar distanţa până la sufletul lor să pară cât mai
mică:
Cum te simţi acum când toamna a venit? Ce vezi în jurul tău? Ce
auzi? Poţi să faci ceva pentru a nu fi în această situaţie? Ce
sfat le dai celor care se află în situaţii neplăcute? Vezi o
încurajare în faptul că şi alte frunze sunt în aceeaşi
situaţie? Reveniţi la rolul de elevi acum şi spuneţi ce aţi
învăţat de la frunză. Cum vă veţi purta când veţi ajunge în
situaţii neplăcute? Puteţi să ne vorbiţi despre o situaţie
prin care aţi trecut şi nu aţi putut face nimic?
Să învăţăm deci de la frunze să acceptăm situaţiile
neplăcute şi pentru că suntem oameni, putem să uităm de ele
ocupându-ne timpul cu altceva.
Creatorul a avut grijă să pună în fiecare din noi un strop din
lumina Sa. Haideţi să o împărtăşim şi altora !

[1.] Metodica predării limbii române la clasele I-IV, ED.
Didactică şi Pedagogică R. A – Bucureşti, 1993
[2.] Curs de perfecţionare a învăţătorilor susţinut de
Fundaţia de Echipare pentru Generaţia de Mâine (E. G. M. )