IMPORTANȚA ETAPELOR DE PRLECTURĂ ȘI DE POSTLECTURĂ LA ORA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

IMPORTANȚA ETAPELOR DE PRELECTURĂ ȘI DE POSTLECTURĂ LA ORA DE LITERATURA ROMÂNĂ

Profesor de Limba și literatura română Nedelcu Ionela
Liceul Tehnologic Silvic Dr. N. Rucăreanu, Brașov

În didactica modernă a literaturii române, etapele lecturii textului literar sunt : prelectura, înțelegerea textului, explorarea textului, analiza textului și etapa postlecturii. În acest articol am ales să mă opresc asupra celor două etape : cea de prelectură și cea de postlectură, strâns legate între ele, care au rol de a trezi curiozitatea elevilor pentru lectura textului literar , cât și a interioriza experiența de lectură în propria experiență de viață.
Astfel, voi face scurte analize teoretice ale acestor etape de lectură, insistând pe rolul acestora în lectura globală a textului literar, atât la liceul , cât și la gimnaziu. Apoi, voi exemplifica activități comcrete și exemple de bune practici în aplicarea la clasele de liceu ale acestor două eta ale lecturii textului literar : cea premergătoare lecturii propriuzice a textului și cea care reprezintă o adevărată ieșire din text, o recapitulare a sensurilor și o apropiere a acestora de propria experiență de viață și de lectură.
Etapa prelecturii (înainte de lectură), numită și precomprehensiunea este procesul care, în teoria literaturii poată numele de formarea orizontului de așteptare al cititorului. Această etapă a lecturii este etapa pregătirii pentru lectură sau etapa aroximării sensurilor. Prelectura este momentul didactic care deschide receptarea textului literar , moment de precedă seria lecturilor succesive ( înțelegerea, analiza și interpretarea textului literar ). Această etapă se poate desfășura pe parcursul unei ore școlare (50 min).
Metode didactice activ-participative care poat fi aplicată cu succes în această etapă de prelectură sunt : conversația euristică, metoda predicției, ciorchinele. Aceasta privește elementele paratextuale (titlul, motto-uri, dedicații), cunoașterea prealabilă a operei autorului și a genului literar, temelor, motivelor literare abordate de acesta, structura textuală a fragmentului (fragmentelor). A face predicții se referă la ipotezele pe care cititorul le face gândindu-se la ce anume e posibil să urmeze în text, care e cel mai probabil conținut, care e cea mai probabilă continuare. Pentru că, în esență, prelectură constă în a face predicții , a anticipa elemente de conținut și de structură a operei literare. Etapa prelecturii se bazează pe experiența anterioară de lectură și personală aelevului- cititor. Prelectura are un rol important în procesul studierii textului literar fie liric, epic sau dramatic. Elevii trebuie să facă unele conexiuni cu anumite cunoștințe acumulate anterior , să apeleze la cunoștințe de cultură generală și, mai presus de toate să dea frâu liber imaginației. În aceeași etapă se pot realiza diferite activități interdisciplinare (desen, pictură, muzică, fizică, etc).
Strategiile specifice prelecturii pot fi : strategii care vizează conturarea atitudinii estetice sau strategii care vizează conturarea orizontului de așteptare din perspectivă tematică, a genului literar.
Proiectarea prelecturii se face în corelație cu proiectarea postlecturii, astfel, cele două momente să se coreleze reciproc.

EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE PRELECTURĂ
TEXT DRAMATIC, IONA , de Marin Sorescu
Se bazează pe predicții realizate plecând de la : titlu, autor, structura textului, intetextualitate.
Se realizează anticipații privitor la : tema textului, genul literar, stilul autorului în raport cu alți autori studiați care au abordat același gen literar.

ÎNTREBĂRI :
1. Referitoare la titlu :
a. Credeți că titlul este folosit cu sensul său conotativ sau denotativ?
b. Care este semnificația mitică a titlului?
c. Care credeți că este elementul de intertextualitate utilizat de autor ?
2. Referitor la autor :
d. Ați studiat și alte opere ale aceluiași autor?
e. Cărui curent literar aparține Marin Sorescu?
3. Referitor la construcția textului :
f. Dacă priviți structura textului, cărui gen literar aparține ?
g. Ce specie literară considerați că este acest text și de ce ?
h. La ce credeți că se gândește Iona în cele trei zile pe care le petrece singur?
VARIANTE DE RĂSPUNS :
1. Referitor la titlu :
a. Elevii consideră că titlul este folosit cu sensul lui denotativ și este numele personajului eponim. Această predicție se bazează pe cunoștințe anterioare : alte opere literare studiale ale căror titluri sunt numele personajului eponim: Mara. de Ioan Slavici, Ion , de Liviu Rebreanu, Chirița în provinție , de Vasile Alecsandri, etc. Așadar, elevii anticipează că întreaga acțiune a textului se va concentra în jurul acestui personaj, Iona.
b. Elevii cunosc și prezintă semnificația mitului biblic al lui Iona (care trăiește trei zile , pentru nesupunere, în burta unei balene).
c. Se anticipează, astfel, semnificații conotative ale textului : singurătatea omului modern, izolarea față de societate, chiar respingerea omului de geniu de societatea comună și singurătatea, tristețe acestuia. Elevii, având cunoștințe anterioare referitoare la soarta omului de geniu în societatea contemporană, prin studierea operei lui Mihai Eminescu. Astfel, elementele de intertextualitate sunt doar simbolice.
2. Referitor la autor :
d. Elevii au studiat în clasa a IX-a textul Jucăriile , de același autor și cunosc fsptul că opera soresciană se încadrează în neomodernism .
3. Referitor la structura textului :
e. La o primă privire, elevii identifică structura textului dramatic și actualizează cunosștințele referitoare la acest text literar. În principal faptul că este o piesă de teatru postmodernă , cu un singur personaj : Iona în burta pestelui și se fac anticipatii : decorul astfel, va fi simplu, minimalist, iar modul de expunere monologul.
f. Elevii consideră că textul va fi o dramă, plecând de la stilul autorului, titlu și elemente de intertextualitate.
g. Elevii anticipează : viața, moarte, familia , copilăria, prietenii , etc.

ETAPA POSTLECTURII – după lectură, după încheierea interpretării

Proiectarea acesteia trebuie realizata în corelare cu etapa prelecturii. Ea se realizează după încheierea etapelor lecturilor succesive. Este o ieșire sin lumea textului și integrare a universului acesteia în propria existență. O putem considera o extindere a dialogului cu textul. Ea are un rol important în dezvoltarea personală a elevilor.
Postlectura are mai mulți timpi metodici : interogarea semnificațiilor din perspectiva relevenței lor pentru lumea în care trăiește elevul: inventarierea semnificațiilor atribuite operei și interogarea lor; argumentarea judecăților referitoare la relevanța semnificațiilor; extinderea dialogului cu opera : așezarea operei în contexte culturale și artistice largi, exerciții de scriere creativă.
Exemple de activități de scriere creativă de postlectură : rescrierea fragmentară sau integrală a textului prin umplerea unor blancuri, modificarea formulei estetice sau a registrului, modificarea spațiului și timpului în care se desfășoară acțiunea, parodierea, continuarea acțiunii după final, imaginarea unor evenimente anterioare, rescrierea finalului , vizionare de spectacol, de film și analiza modului în care a fost pus în scenă, ecranizat; lectură și comentare a unor texte literare asemănătoare din punct de vedere tematic; interpretarea unor opere de artă pe aceeași temă, aparținând aceluiași curent literar, etc.
EXEMPLE DE ACTIVITAȚI DE POSTLECTURĂ
Romanul Concert din muzică de Bach, de Hortensia Papadat Bengescu. Metoda cubului :
DESCRIE : Aspectele definitorii ale arte narative a scriitoarei.
ASOCIAZĂ : Personajele informatori, reflectori apar și în romanele lui Marin Preda. Realizează o asociere a acestui tip de personaj.
ANALIZEAZĂ : În romanele Concert din muzică de Bach și Drumul ascuns sunt prezentate relații nefirești între pareneri și copii acestora. Realizează o analiză a cauzelor și efectul acestor stări de lucruri.
COMPARĂ : Sondarea misterului sufletului feminin în următoarele personaje surori Elena și Coca-Aime.
ARGUMENTEAZĂ: Comsideri că personajul feminin Sia este unul tragic sau nu ? Argumenteaza-ți opinia, ilustrând cu 2 scene din roman.
APLICĂ : Imaginează-ți o continuare a poveștii începută brusc, în mașină între Elena și pianistul Marcian.

Alte activități : Ești la vârsta adolescenței. Imaginează-ți că esti un Harap=Alb modern și îți începi aventura vieții. Scrie o scurtă povestire în care să prezinți aventuri prin care poți trece, oameni care te pot ajuta și calitățile pe care le vei obține.
Realizează un desen după descrierea casei părintești realizată de Lucian Blaga în opera sa Cântecul și Hronicul bârstelor.
Audierea unor melodii pe versuri de Mihai Eminescu, Nichita Stănescu și analiza sentimentului transmis.
Așadar, cele două etape sunt legate , astfel activitatea de prelectură trebuie gândită în perspectiva activității de postlectură. Astfel, prin activitatea de prelectură, prin aproximarea sensurilor, prin predicții și conexiuni se trezește curiozitatea elevilor pentru lectura textului literar. Cum, în contextul procesului instructuv-educativ actual dorința de lectură reprezintă o problemă, aplicarea acestei metode poate reprezenta una dintre soluțiile care vin în ajutorul cadrului didactic. La rândul ei, etapa de postlectură reprezintă o modalitate de stimulare a gândirii analitice, a realizării de asocieri și interpretări din propria experiență. Ea aduce o mai bună înțelege a experienței de lectură, o trenspunere a elementelor textului literar în propriul univers, dezvoltând totodată și empatia tinerilor cititori.
Deși ocupă o mică parte din scenariul didactic, etapele prelecturii și postlecturii, oferă coerență lecturii textului literar și nu trebuie să lipsească din aceasta. Aplicabile atât la gimnaziu cât și la liceu , sunt strategii moderne de abordare a textului literar fie el epic, liric sau dramatic.
Bibliografie
Alina Pamfil , Didactica literaturii reorientări, Editura Art, București, 2016