În universul lui Paul Klee - experiment artistico - plastic

La începutul micii școlarități, copiii au capacitatea de a face artă într-un mod abstract pentru percepția adultului. Desenul și pictura reprezintă nu doar activitățile lor școlare preferate, ci și un mijloc de exprimare deosebit de important. Abilitatea de a desena fără rețineri, neinhibați de reguli, criterii, așteptări și tendința de a vedea „outside the box” le conferă statutul de mici artiști contemporani. Formele plastice ale copilului, desenele lui exprimă o naivitate, o gingășie și o puritate aparte fiindcă sunt năstrușnice, haioase, el găsind soluții proprii pentru înfățișarea lucrurilor fără să se rușineze de stângăcia lor. Tocmai această stângăcie creează atâta farmec. De fiecare dată, în spatele girafei cu gât strâmb se află o întreagă poveste pe care cel mic o împărtășește cu entuziasm celorlalți.

Odată cu intrarea în școală, copilul învață, treptat, gramatica elementelor de limbaj plastic, cum să folosească punctul, linia, forma și culoarea pentru a transmite idei și emoții, dar și pentru a descifra mesajul operelor de artă. Într-un sistem de învăţământ ce se doreşte modern, este necesară scoaterea domeniului artelor vizuale din rolul de „Cenuşăreasă”, schimbarea percepţiei asupra lui, deoarece activitatea de creație plastică reprezintă mult mai mult decât o formulă de relaxare și divertisment.

În cadrul orelor de arte vizuale și abilități practice, îmi place să le prezint elevilor mari artiști ai lumii pentru a-i apropia de valori autentice, pentru a le oferi posibilitatea de a cunoaște povești de viață extraordinare, de a studia opere celebre și noi modalități de exprimare plastică, pentru a le stimula curiozitatea, interesul, fantezia, spiritul creator și starea de bine. Provocarea constă în găsirea modalităților de a face accesibilă studierea unor elemente de istoria artei în clasele primare.

Într-una din lecții, la clasa a II-a, le-am propus copiilor o incursiune în universul fascinant al lui Paul Klee, pictor, desenator și teoretician al culorii, născut în Elveția, unul dintre cei mai inventivi și admirați artiști ai sec. al XX-lea. Stilul său unic a fost influențat de expresionism, cubism și suprarealism, uneori combinând elemente specifice acestor curente în aceeași lucrare. Klee a creat un sistem de forme stranii, hieroglife mistice și creaturi din altă lume care-i populează compozițiile. Aceste simboluri sunt primele eforturi ale sec. al XX-lea de a integra spiritualul și subconștientul în arta abstractă. A fost un mare admirator al artei copiilor, pe care o considera o formă pură de exprimare datorită simplității și spontaneității, el însuși adoptând un stil copilăresc în lucrările sale.

Mai întâi i-am atras pe școlari în atmosfera creației lui Klee, cu ajutorul unei colecții de imagini pe care am creat-o cu aplicația Sutori.

https://www.sutori.com/en/story/arta-lui-paul-klee--VJwEKHeYxeDatXtSibjdmaZd

Și-au exprimat liber impresiile, au descoperit ființe și obiecte fanteziste, emoții transmise, au descris elemente de limbaj plastic (puncte, linii, forme, culori). Ținând cont de particularitățile de vârstă, am dirijat discuțiile astfel încât să identifice câteva caracteristici ale stilului său:

peisajele și ființele nu seamănă cu cele din lumea reală;

pictorul preferă liniile, figurile geometrice și culorile strălucitoare;

multe tablouri arată ca și cum ar fi fost realizate de copii.

Le-am propus apoi analiza și execuția în manieră personală a două dintre lucrările lui Klee: „Senecio” (1922) și „Pisică și pasăre” (1928). Acestea pot servi drept suport vizual în lecții care au ca temă plastică: linia, element de contur a unor forme; pata picturală; amestecuri cromatice - obținerea nuanțelor; culorile calde; dominanta de culoare; forma, element de limbaj plastic.

„Senecio” (cuvânt latin pentru „bătrân”) este unul dintre tablourile faimoase ale lui Klee, un portret abstract în stil cubist, cu influențe și din arta măștilor africane. Cu mult umor, pictorul divizează capul rotund al subiectului în alte figuri geometrice, dând impresia că omul ridică o sprânceană. Personajul era un actor de circ renumit și putem distinge costumul unui arlechin. Culorile sunt calde, vii, iar separarea lor distinctă animă formele altfel lipsite de viață. Roșul ochilor, în ciuda faptului că nu este o nuanță diferită de cea folosită în alte zone de pe chip, haină sau fundal, atrage atenția privitorului cu o intensitate remarcabilă. Lucrarea mai are un titlu - „Capul unui bărbat care devine senil” - și imită intenționat arta infantilă.

Școlarii au răspuns diverselor întrebări: Ce vedeți în tablou?; De ce credeți că este un chip?; Prin ce se deosebește acest portret de cel al Monalisei, de exemplu?; Ce îi lipsește capului?; Ce reprezintă triunghiul?; Ce zonă din tablou vă atrage imediat atenția când îl priviți?; Ce trăiri exprimă fața acestui personaj?; Cu ce este îmbrăcat?; Cine ar putea fi el? Ce sentimente vă trezește? etc.

Și tabloul „Pisică și pasăre” a fost realizat în același stil geometric, ambele animale fiind înfățișate în mod abstract. Recunoaștem din nou influența artei copiilor. Chipul unei pisici cu o expresie binevoitoare, dar vigilentă, umple întregul cadru. Ea se uită direct la privitor. Pasărea este poziționată pe cap, ceea ce ar sugera că e în mintea pisicii - însă nu e clar dacă este o fantezie sau o vizualizare a ceea ce felina vede în fața ei. Folosirea originală a culorii contribuie la tonul suprarealist al compoziției. Halo-ul roșu din jurul păsării - un indicator al statutului său de pradă - este diluat, în contrast cu nasul în formă de inimă al prădătorului - simbol al dorinței pisicii.

Copiii au fost îndemnați să discute despre ceea ce văd: Ce părere aveți despre acest tablou?; Vă amuză? De ce?; Ce forme geometrice recunoașteți?; Ce fel de linii predomină?; Cum sunt culorile folosite de artist?; De ce credeți că pasărea e poziționată pe capul pisicii?; Ce trăiri exprimă fața pisicii?; Ce credeți că le trece prin minte celor două animale? etc.

În sprijinul discuțiilor și analizei acestor lucrări de artă, am utilizat o prezentare multimedia pe care am făcut-o cu aplicația Genially.

https://view.genial.ly/6267845c41c8fd0011c7a81a/interactive-content-arta-lui-paul-klee

Copiii au recreat unul dintre cele două tablouri, la alegere, în manieră personală, fără să fie constrânși de vreo regulă. Elementul surpriză a fost înlocuirea clasicelor acuarele și tempera cu diferite condimente din cămara mamei (boia de ardei, turmeric, curry, cacao, pulberi de plante etc.). Toți au experimentat cu entuziasm. Am adunat micile comori într-o galerie virtuală:

https://express.adobe.com/page/qPc6hZg07urSL/

La finalul activității, fiecare școlar și-a prezentat personajul, i-a dat un nume și a creat o scurtă poveste în care l-a integrat. S-au amuzat încercând să identifice emoții și trăiri în funcție de expresia chipurilor înfățișate.

„Felurite sunt izvoarele acestea binefăcătoare ale Artei”, spunea cândva Nicolae Tonitza. (Scrieri despre artă, 1964, Ed. Meridiane, București)

Bibliografie

Degenerart (2015), Senecio by Paul Klee, preluat de pe https://degenerart.wordpress.com/2015/06/20/senecio-by-paul-klee/

Phaidon (nd), Can you see what Paul Klee`s cat wants? preluat de pe https://www.phaidon.com/agenda/art/articles/2018/december/18/can-you-see-what-paul-klee-s-cat-wants/