INSTRUMENTE DIGITALE APLICATE IN CONTEXT DIDACTIC

INSTRUMENTE DIGITALE APLICATE ÎN PROCESUL DIDACTIC
Diana Rafa, profesor la Școala Gimnazială ”Avram Iancu”,Dej, jud. Cluj
În contextul zilelor noastre, digitalizarea este un fenomen comun, din ce în ce mai prezent în viața tuturor. Părinții mei septuagenari scrutează internetul pentru tutoriale cu îngrijirea pomilor fructiferi, rețete culinare și alte informații de acest fel. Pentru tineri, fenomenul este mai accentuat, relațiile sociale mutându-se în spațiul virtual, în care pot adopta identitatea ideală pe care și-o doresc. Cum era și firesc digitalizarea pătrunde și în mediul școlar, unde dinamizează procesul de instruire, oferind soluții ingenioase pentru parcurgerea drumului dificil spre însușirea de noi competențe și conținuturi.
Demersul acestui studiu nu își propune să preia clișeul cunoscut, conform căruia digitalizarea reprezintă o cheie unică de rezolvare a tuturor provocărilor care intervin în procesul de predare, nici să pretindă că soluțiile digitale sunt adaptabile tuturor categoriilor de elevi, ci să ofere soluții digitale pentru diferite categorii de lecții și pentru momente sau etape diferite ale lecțiilor, vorbind deschis despre avantaje și dezavantaje, despre succesul implementării sau despre eșecul acesteia.
Lecția este principala acțiune de transmitere de cunoștințe în toate sistemele de învățământ. Conform studiilor lui Constantin Cucoș în lucrarea arhicunoscută ”Pedagogie”, principalele categorii de lecții sunt: lecția mixtă, lecția de comunicare/însușire de cunoștințe, lecția de formare de priceperi și deprinderi, lecția de fixare și sistematizare și lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare(C. Cucoș, 2014, p.356).
Momentele lecției au pondere diferită în funcție de tipul acesteia, fiind structurate pe sarcini specifice, conform lui Constantin Cucoș astfel: ” moment organizatoric, verificarea cunoștințelor, pregătirea pentru receptarea unui nou material, precizarea titlului și a obiectivelor, comunicarea de noi cunoștințe, fixarea și sistematizarea, explicații pentru continuitatea învățării acasă”(C.Cucoș, 2014, p 358).
Implicarea resurselor digitale poate începe de la momentul organizatoric, când se verifică spre exemplu conectarea notebook-urilor la un ”padlet” (exemplu: https://padlet.com/diana01florenta/thirq0vtgvelrhc0 ) sau la o activitate de tipul breaking ice folosind o scurtă introducere cu ajutorul platformei www.Mentimeter.com (exemplu https://www.menti.com/uughkzp6z8 ). Menționez faptul că sunt profesor la o școală privilegiată, care are la dispoziție tablete cu conexiune la internet, pentru fiecare elev, acestea fiind puse la dispoziție, în mod gratuit, de către primărie. Deschiderea tabletelor încă de la momentul organizatoric este benefică, reducând din timpul necesar conectării la următoarele momente ale lecției.
Pentru verificarea cunoștințelor, resursele sunt nenumărate. Putem menționa utilizarea unui joc de testare de tipul ”întrebări și răspunsuri/quiz”. Acesta se poate implementa pe platforme diverse, majoritatea, oferind posibilitatea folosirii unui pachet de servicii gratuite. Sugerez folosirea platformelor: www.kahoot.com (exemplu de quiz pentru verificarea cunoștințelor pentru clasa a VIII-a: https://create.kahoot.it/share/actualizarea-cunostintelor-plane-paralele/108da994-5e5c-4f44-adc7-c83afbe766f4 ) sau platforma www.wordwall.net (exemplu de quiz pentru verificarea cunoștințelor: https://wordwall.net/resource/31880203/arithmetic-methods-to-solve-problems ). Făcând o comparație între cele două platforme, am observat că platforma Kahoot întreabă la fiecare conectare, dacă se dorește upgradarea la o versiune plătită, iar WordWall este ceva mai ”delicat”, punând acest tip de întrebări doar în momentul creării contului. Desigur, pentru aceste tipuri de verificări se pot folosi și alte platforme: www.quizizz.com sau www.learningapps.org. Trebuie precizat că atât Quizizz, cât și Learningapps permit accesarea bibliotecii de materiale și adaptarea acestora în scop didactic. Practic doar Mentimeter cere să ai un cont plătit pentru a putea avea acces la biblioteca de materiale, celelalte platforme nu au acest dezavantaj.
Momentul pregătirii pentru receptarea materialului nou se poate realiza cu ajutorul problematizării prin intermediul unui scurt filmuleț educativ. Spre exemplu, la o lecție de sistematizare a cunoștințelor cu privire la aplicarea tehnicilor de rezolvare a problemelor prin metode aritmetice, pentru clasa a V-a, am folosit toate problemele, pornind de la o companie locală de extragere a sării. Pentru pregătirea materialului nou am folosit un film documentare despre extragerea sari în regiunea noastră de pe un canal de youtube: https://youtu.be/dn3NSR-GYoE . Nu este obligatorie folosirea filmulețului educativ, deși cantitatea de conținuturi video este
foarte mare, practic se poate considera că a găsi un filmuleț educativ care să ilustreze orice temă din programa școlară este foarte ușor. Problematizarea poate pleca și de la o sarcină simplă la care elevii să fie invitați să ofere soluții. Acest lucru se poate face oral sau prin intermediul padlet, sau cu ajutorul unei table de tip Whiteboard/Jamboard partajate. O altă posibilitate în acest sens o constituie extensia PearDeck aplicabilă pentru GoogleSlides. Practic orice prezentare făcută cu ajutorul GoogleSlides se poate extinde interactiv cu ajutorul PearDeck astfel încât, chiar în timpul prezentării să se ceară opinia participanților cu ajutorul unui cod de conectare similar cu cel de la Mentimeter sau de la Kahoot. (Exemplu de material în cadrul unei lecții despre patrulatere particulare la link-ul https://docs.google.com/presentation/d/1iUlJf1iITqF9Xg5zhXAaNkEXuRaE8n4UUtUyIhBaFJU/edit?usp=sharing .)
Momentul comunicării de noi cunoștințe poate fi făcut tradițional, prin metode clasice. În cazul acesta este recomandat folosirea unei table online, de forma Jamboard, pentru a se păstra materialul pentru a fi consultat acasă (Exemplul pe care îl ofer conține toate momentele lecției aplicate pentru conținuturi legate de arii ale figurilor geometrice, pentru clasa a VII-a, deși se pot folosi doar părți specifice comunicării de noi cunoștințe: https://jamboard.google.com/d/1ChdMXvsh7brFOp8dJ3w6QXS6gDkjeiWWHBTgVMcOESo/edit?usp=sharing ).
Fixarea și sistematizarea constituie un moment care valorizează întreaga lecție. Din acest
motiv, eu consider acest moment, cel mai important moment al lecției. Deseori fixarea și sistematizarea se face oral. prin dezbaterea unei liste de sarcini, specific tematicii lecției. Desigur și această parte se poate face cu ajutorul consultării colectivului de elevi prin intermediul instrumentelor digitale. Practic, toate instrumentele menționate până acum au potențialul de a putea fi folosite și acum: Kahoot, Padlet, GoogleSlides cu extensia PearDeck, Mentimenter, Jamboard, WordWall, Quizz, LearningApps și altele. ( Exemplu de material realizat pentru lecția introductivă de geometrie legată de unghiuri, la clasa a V-a https://create.kahoot.it/share/clasificarea-unghiurilor/17f8ff1f-2d6a-438e-a2c2-45de5a54b2c6 ).
Explicațiile pentru continuitatea învățării acasă se recomandă să se facă însoțite de scurte filme de prezentare a modalității de lucru. Pentru a aduce lecția mai aproape de elev, am filmat scurte secvențe de rezolvare de pe tabletă grafică și le-am atașat temelor înregistrate pe platforma Teams. Același lucru poate fi făcut și pe platforma Google Classroom. De asemenea, distribuirea Jamboard-ului lecției, alături de exercițiile temă, este benefică. O altă sarcină pentru tema de casă, pe care o consider relevantă, a fost următoarea: am cerut elevilor crearea unui personaj avatar Voki, care să explice verbal sarcinile matematice pe care le au de rezolvat într-un exercițiu. Avatarul Voki ajută la sistematizarea metodelor de lucru. ( Link către Voki: https://www.voki.com/site/create?VkId=9455112&chsm=8ac5b92fd59a0a871e01fb0edf56d504&share=sharing, exemplu de utilizare: https://tinyurl.com/y2ep7bzh .)
Printre beneficiile utilizării instrumentelor digitale în timpul lecțiilor putem enumera: compatibilitatea lecției cu mediul digital în care trăiesc elevii noștri, noutatea de a percepe materialul într-un format nou, departe de clasică cretă pe tabla neagră, versatilitatea aplicațiilor digitale și adaptabilitatea la orice provocare școlară, posibilitatea consultării materialelor video, pentru fixarea cunoștințelor. Desigur, afirm că resursa timpului și barierele tehnologice sunt importante. Practic nu am avut nicio lecție pe parcursul căreia să se fi conectat toată clasa cu ușurință la toate instrumentele, fie din cauza dispozitivelor, fie din cauza neatenției elevilor la momentul conectării. Numărul de probleme de utilizare se restrânge, pe măsură ce crește numărul de utilizări, dar acestea nu dispar. De asemenea se adaugă probleme cauzate de caracterul ludic al instrumentelor interactive. Sunt elevi care confundă lecția cu un joc pentru timpul liber și dau sau aleg răspunsuri fără să rezolve sarcina pe caiet. Am constat, de asemenea, că oricâte explicații filmate ar avea un elev pentru tema de casă, aceasta nu asigură angajarea efortului de realizare a temei. Structurarea modernă a sarcinilor și asigurarea materialului pentru realizarea temei de casă este de real ajutor tot pentru elevii care sunt dispuși să facă acest efort, iar instrumente digitale care să crească motivația intrinsecă a oricărui elev nu există.
Revin asupra resursei timpului la lecția cu instrumente digitale, trebuie să spun că niciodată nu am folosit instrumente digitale pentru toate momentele lecției într-o singură lecție. Acest lucru este imposibil atât datorită resursei de timp, cât și datorită faptului că munca frontală trebuie alternată cu munca individuală, pentru asigurarea fixării și transferului informației.
În concluzie pledez în favoarea utilizării instrumentelor digitale diverse în timpul lecției, în special la momentele definitorii ale acesteia, în funcție de tipologie, pentru a face cât mai confortabilă activitatea elevilor deschiși spre învățare și pentru a aduce procesul didactic cât mai aproape de ritmul societății. Instrumentele digitale nu trebuie confundate cu medicamentul universal al tuturor bolilor. Așa cum nu există un medicament valabil pentru orice boală, nici un instrument didactic digital nu rezolvă orice problemă școlară și nu exclude alte soluții pentru diverse provocări. Cu toate acestea, digitalizarea înseamnă transformarea metodelor și tehnicilor pentru a optimiza forma de transmitere a materialului și a potența valențele conținuturilor curriculare în conformitate cu dinamica tehnologiei.

BIBLIOGRAFIE:
Constantin Cucoș, 2014, Pedagogie, Editura Polirom, Iași