Instrumentele de evaluare a elevilor utilizate pe parcursul anului școlar

Instrumentele de evaluare folosite la clasă în evaluarea elevilor au fost stabilite în funcție de vârsta și de particularitățile psihopedagogice ale elevilor, precum și de specificul disciplinei.
Acestea pot fi:
a) Evaluarea orală - realizată mai ales prin întrebări - răspunsuri şi prin îndeplinirea unor sarcini de lucru, oral sau în scris (de obicei la tablă). Am folosit-o cu precădere ca verificare curentă şi parţială. Examinarea orală a fost realizată prin următoarele instrumente:
- Conversaţia de verificare , sub formă de întrebări și răspunsuri;
- Evaluarea orală cu suport visual, folosind imagini, scheme, grafice și hărți
- Descrierea / explicarea
Probele orale de evaluare prezintă o serie de avantaje:
- permit o verificare directă pe fondul unei comunicări depline (verbală și nonverbală) și pe această cale se pot evalua unele aspecte ale comportamentului afectiv-atitudinal;
- oferă posibilitatea unei evaluări flexibile, adaptată particularităților individuale, prin stabilirea tipului de întrebări și a gradului de dificultate a acestora în funcție de calitatea răspunsurilor oferite de elevi;
- permit cunoașterea posibilităților de exprimare ale elevilor și siguranța cu care operează cu noțiunile asimilate, priceperea cu care elaborează un răspuns la o întrebare anume; abilitatea de a argumenta o idee, de a respecta logica și dinamica unei expuneri, originalitatea manifestată în abordarea unei probleme;
- în cadrul unor răspunsuri incomplete, insuficient argumentate se poate interveni cu întrebări suplimentare prin care se solicită preciăari, completări, ajutându-i astfel pe elevi să exprime mai bine cunoștințele însușite;
- favorizează intensificarea interacțiunii profesor-elev;
- favorizează dezvoltarea capacității de exprimare a elevilor.
Evidențiind avantajele pe care le prezintă probele orale, nu putem trece cu vederea că ele au și o serie de limite, dintre care reținem posibilitățile limitate de verificare a unui număr mai mare de elevi, consum mare de timp și nivel scăzut de validare și fidelitate.
b) Probe scrise:
- teste secvențiale, aplicate elevilor după parcurgerea unei unităţi de învăţare sau după un număr de lecţii predate anterior și urmate de lecţii de recapitulare şi sistematizare. Ea îndeplineşte, în general, o funcţie diagnostică. Itemii de evaluare utilizați sunt variaţi, pentru a permite evidenţierea capacităţilor superioare ale elevilor. După ce lucrarea a fost corectată este rezolvată cu întreaga clasă şi se motivează notele acordate elevilor, urmărind punctajul acordat fiecărei categorii de itemi.
- activitatea de muncă independentă în clasă, desfăşurată sub supraveghere. Se realizează fie în timpul verificării lecţiei anterioare, fie pentru a fixa cunoştinţele predate. Ele cuprind sarcini de rezolvare individual sau pe grupe de elevi. Sarcinile sunt analizate frontal după ce elevii le-au rezolvat, notarea se poate face prin autoevaluare, prin evaluare în perechi (colegii de bancă îşi corectează reciproc modul de rezolvare). Un avantaj important îl constituie supravegherea directă, care poate realiza un feed-back imediat. Aceste momente de muncă independentă, bine organizate, pot constitui prilejuri de a forma elevilor deprinderi de muncă intelectuală.
- proiecte începute în clasă şi continuate în afara şcolii (individual sau în grup) câteva zile sau săptămâni. Se încheie tot în clasă prin prezentarea unui raport sau a produselor realizate. Permite o abordare interdisciplinară. Titlul poate fi sugerat de profesor sau de către elevi.
Proiectul trebuie să răspundă la următoarele întrebări: ce vom realiza? (desene, PPt), de ce vom realiza proiectul? ( folosim materialele realizate în desfăşurarea lecţiilor de limba română, ştiinţe ale naturii, educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie tehnologică), cum vom lucra? (se stabilesc responsabilităţile fiecărui membru al echipei) , cum vom aprecia activitatea? (fiecare elev sau grupă va prezenta în faţa clasei produsul final și se indică folosirea lor la limba română, ştiinţe ale naturii, educaţie plastică, educaţie tehnologică, geografie). Evaluarea proiectului se face pe baza unor criterii ce vizează calitatea proiectului ca produs și a unor criterii ce vizează calitatea procesului prin care s-a ajuns la produsul respectiv (activitatea depusă de elev).