ÎNVĂȚAREA ELEMENTELOR DE GEOMETRIE PRIN PROCESE INTUITIVE

Predarea-învățarea elementelor de geometrie la clasele din
învățământul primar se realizează concret-intuitiv, pornind de
la observarea obiectelor din mediul înconjurător. Urmează
formarea reprezentărilor, a relațiilor spațiale, intuirea
modelului în absența obiectelor. Ridicarea calității predării
elementelor de geometrie, orientarea eficientă a învățării sunt
în strânsă legătură cu metodele specifice utilizate, în
vederea însușirii cunoștințelor de către elevi. Față de
celelalte componente ale procesului instructiv-educativ, metodele
pot fi modelate mai ușor și mai repede în conformitate cu
obiectivele urmărite și cu particularitățile elevilor. O primă
cerință ce trebuie respectată în procesul
predării-învățării elementelor de geometrie este învățarea
prin intuiție.
Marii pedagogi (I. A. Comenius, J.J. Rousseau, I. H. Pestalozzi) au
acordat o mare atenție intuiției ca mijloc de însușire activă a
cunoștințelor, îmbogățită prin observație liberă,
comparație și demonstrație.
Observând lumea înconjurătoare, elevii descoperă geometria
materializată.
Observația trebuie orientată astfel încât să determine o
activitate independentă și susținută de percepere a figurilor
geometrice, materializate în obiecte concrete. Observarea nu va fi
folosită ca o modalitate în care elevii să fie conduși la
descrierea însușirilor exterioare ale obiectelor și la
clasificarea lor, ci ca o activitate de interpretare a acestor
însușiri din perspectiva unei sarcini de sesizare a relațiilor
dintre părțile componente ale obiectului studiat. Predarea
elementelor de geometrie presupune ,,realizarea concretă a
modelului sau desenului, acțiuni de măsurare, comparare, decupare,
descompunere a unei figuri”. Măsurarea necesită utilizarea
instrumentelor de măsură, ceea ce determină formarea de
deprinderi de utilizare a acestora: rigla negradată, rigla
gradată, echerul, compasul.
Comparația își va spori considerabil valoarea formativă dacă
este bine utilizată pentru a găsi explicația celor constatate, a
clasifica, a ordona, a grupa în funcție de anumite caracteristici.
Decuparea și descompunerea întăresc convingerea elevilor asupra
proprietăților figurilor studiate. Materialul didactic
demonstrativ, precum și cel utilizat de elevi, va avea dimensiuni
suficient de mari, va fi reprezentativ pentru a evidenția noțiunea
geometrică studiată. Demonstrația trebuie să declanșeze o
activitate de investigare, de căutare a răspunsurilor la
întrebările puse în momentul utilizării ei. Pentru demonstrația
cu material didactic se vor utiliza diferite tipuri de materiale:
forme plane, corpuri, desene, modele, planșe sugestive. Utilizarea
modelelor confecționate ușurează studierea lor, din punct de
vedere al studiului geometriei, pune în evidență relațiile
dintre diferitele elemente (laturi, unghiuri, diagonale, dimensiuni
și măsuri) și calitățile funcționale.
Folosirea modelelor oferă o cunoaștere intuitivă, în spiritul
rigurozității științifice care ușurează dobândirea de noi
cunoștințe în clasele următoare. Aceste cunoștințe capătă
valoare aplicativă, funcțională, creează o punte de trecere de
la gândirea concretă la cea abstractă, contribuie la dezvoltarea
mobilității și flexibilității gândirii. Astfel, gândirea
elevilor este dirijată spre acele cunoștințe care, fie au
aplicabilitate practică, fie vor fi utilizate în rezolvarea de
probleme cu conținut geometric. Pe de altă parte, elevii sunt
puși în situații-problemă, fiind obligați să gândească, să
descopere adevăruri necunoscute lor.
Limbajul geometric trebuie să fie concret, utilizat numai în
măsura în care este conștientizat de elevi, fără a insista
asupra definițiilor, notațiilor simbolice, proprietăților sau
teoremelor. În lecțiile de geometrie noțiunile noi trebuie să le
determine pe cele precedente, să le vizualizeze. La clasele
primare, precizia, demonstrația logică, formula de calcul
geometric sunt mai puțin evidente, locul lor fiind luat de
intuiție, care este întărită de convingerile cu suport în lumea
reală. Studiul elementelor de geometrie trebuie început cu
cercetarea directă (văz, pipăit, manipulare) a mai multor
obiecte din lumea reală, situate în diverse poziții în spațiul
înconjurător, în vederea descoperirii acelei/ acelor
caracteristici comune care conturează imaginea geometrică
materializată. Modelele mobile permit elevilor să înțeleagă și
să rețină proprietățile figurilor. Elevii nu trebuie să
învețe definițiile pe de rost. Definițiile și proprietățile
figurilor geometrice se vor deduce după ce au fost analizate
modelele. De multe ori nici nu se poate da o definiție logică
pentru că elevii fac cunoștință cu noțiunea specie înainte de
a lua cunoștință cu noțiunea gen. Exemplu: dreptunghiul se
studiază înainte de a se studia paralelogramul.
Observațiile și concluziile se vor baza pe intuiția și
experiența elevilor, raționamentul de tip analogic și intuitiv,
elemente de deducție necesare dezvoltării gândirii elevilor.
Elevii vor fi orientați să observe, să compare și să
generalizeze cu precauție deoarece este știut faptul că dintr-un
singur caz particular, concluzia poate fi greșită.
Având în vedere aspectul elementar al noțiunilor de geometrie ce
se studiază la clasele primare precum și de particularitățile de
vârstă ale elevilor, se pot stabili câteva idei călăuzitoare:
-,,predarea geometriei să aibă mereu în vedere respectarea
principiului intuiției în predarea și asimilarea noilor
cunoștințe; învățătorul se va orienta, în primul rând,
asupra formării imaginilor geometrice și apoi asupra utilizării
treptate a elementului logic, urmărind consecvent dezvoltarea
gândirii abstracte și asigurând acesteia un cadru de mișcare din
ce în ce mai larg;
- formarea noțiunilor geometrice trebuie
pusă în legătură cu obiectele lumii reale, nu numai în formă
exterioară, ci și în ceea ce privește apartenența elementelor
geometrice.” Astfel, elevii trebuie îndrumați să ajungă la
convingerea că figurile geometrice sunt părți inseparabile ale
obiectelor lumii reale. Legătura strânsă dintre elementele
geometrice și obiectele lumii reale se realizează prin
identificarea în mediul înconjurător și exemplificarea oricărei
figuri geometrice care se studiază.