Invatarea activa

ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ
Un aspect al reformei învățământului presupune înlocuirea
metodelor tradiționale de predare cu unele metode mai noi, numite
metode ale gândirii critice, bazate pe principiile învățării
active. În cazul aplicării acestor metode elevul este pus în
situația de a descoperi singur informația, deoarece informația
este astfel reținută mai ușor și pentru o perioadă mai lungă
de timp.
Contribuind la predarea şi învăţarea cunoştinţelor, la
fixarea, consolidarea şi evaluarea acestora, metodele moderne
determină elevii să urmărească atent, cu interes sporit şi
curiozitate lecţia, să-şi folosească imaginaţia şi
creativitatea, solicitând efortul personal de gândire.
Utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea
didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului
instructiv-educativ, având cu adevărat un caracter
activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra
personalităţii elevilor. Prezint spre exemplificare câteva dintre
tehnicile şi metodele moderne de predare-învăţare.
I. Metoda cubului este o strategie care facilitează analiza unui
subiect din diferite puncte de vedere. Aceasta implică folosirea
unui cub ce are scris pe fiecare faţă unul din cuvintele: descrie,
compară, asociază, analizează, aplică, argumentează. Am folosit
metoda atât la lecţii de sistematizare şi recapitulare, dar şi
la lecţii de predare-învăţare. De exemplu în lecţia de
geometrie de la clasa a VII-a „Dreptunghiul”, indicaţiile pe
cele şase feţe au fost:
- descrieţi dreptunghiul;
- comparaţi elementele dreptunghiului cu cele ale paralelogramului;

- asociaţi: stabiliţi definiţia şi proprietăţile specifice
dreptunghiului;
- analizaţi veridicitatea rezultatelor obţinute prin măsurarea
diagonalelor şi a unghiurilor;
- aplicaţi:rezolvarea problemei „În dreptunghiul MNPQ, O este
punctul de intersecţie al diagonalelor. Aflaţi:a) perimetrul
dreptunghiului dacă MN=3,5 cm şi NP=0,5 dm; b) MN +QN, dacă
MO=4,12 cm”.
- argumentaţi: de ce, în următoarele cazuri, patrulaterul convex
ABCD (cu O punctul de intersecţie al diagonalelor) este dreptunghi:

a) AB || DC, AD|| BC şi m(b) OA=OC=5 dm şi OD=OB=50 cm;
c) AB=DC=12 cm, AD=BC=0,8 m şi m(d) AB=DC=10cm, AB||DC şi m(

II. Metoda predării/ învăţării reciproce este o strategie
instrucţională de învăţare a tehnicilor de studiere a unei
teme propuse. Elevii sunt puşi să joace rolul profesorilor,
instruindu-şi colegii.
Etapele metodei
o explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru
strategii.
o împărţirea rolurilor elevilor
o organizarea pe grupe
o lucrul pe tema propusă.
o realizarea învăţării reciproce
o aprecieri, completări, comentarii.
Exemplu: Am aplicat această metodă la clasa a VI-a într-o
lecţie de predare la geometrie cu tema: ,,Proprietăţile
triunghiurilor. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi.
Proprietatea unghiului exterior.’’ Elevii sunt anunţaţi că
vor lucra pe echipe.Fiecare extrage dintr-un bol un bileţel pe care
este scrisă una din literele R, Î, C, P. Cei care au extras
aceeaşi literă vor forma un grup.Se precizează ce simbolizează
literele: R (rezumatorii), Î (întrebătorii), C (clarificatorii),
P (prezicătorii). Explic fiecărui grup ce are de făcut:
1. Rezumătorii vor rezuma cunostinţele despre elementele
geometrice propuse spre studiu.Definirea triunghiului şi enumerarea
elementelor sale. Definirea unghiului exterior al triunghiului.
Rezumarea noţiunilor cunoscute despre aceste elemente.
2. Întrebătorii formulează întrebări referitoare la găsirea
unor noi proprietăţi. Ce se intâmplă dacă vom construi o
dreapta paralelă la o latură a triunghiului printr-un vârf al
acestuia? Putem folosi criteriile de paralelism pentru a găsi
unghiurile congruente care se formează ? Cum putem afla măsura
unui unghi exterior al triunghiului?
3. Clarificatorii pornind de la ideile colegilor demonstrează şi
enunţă proprietăţile triunghiurilor.
4. Prezicătorii analizează ce efecte au aceste proprietăţi în
triunghiul isoscel, în triunghiul echilateral, în triunghiul
dreptunghic isoscel.
Timpul de lucru acordat elevilor este de 10 minute după care
fiecare grupă va interpreta rolul asumat în faţa clasei. Am
introdus şi o parte comună de lucru- toţi elevii vor ajuta grupa
clarificatorilor în vederea demonstrării şi enunţării corecte a
proprietăţilor, această sarcină fiind cea mai importantă în
vederea înţelegerii noilor cunoştinţe.Evaluarea se face în
funcţie de participarea fiecărui elev la realizarea obiectivele
propuse pentru fiecare grupă.
III. Diagrama Venn este o metodă grafică care poate fi utilizată
în activităţi de învăţare sau la fixarea cunoştinţelor.
Constă în completarea a două elipse parţial suprapuse astfel:
în partea comună se trec asemănările, iar părţile rămase
libere se marchează deosebirile. Un exemplu de lecţie la care se
pretează metoda este „Paralelograme particulare” de la clasa a
VII-a. Aici se pot stabili asemănări şi deosebiri între:
paralelogram şi dreptunghi, romb sau pătrat dar şi între
dreptunghi-romb, dreptunghi-pătrat etc.
DIAGRAMA VENN
DREPTUNGHI
PĂTRAT

IV. Modelul Știu/vreau să ştiu/ am învăţat (SVI) porneşte
de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată
în considerare atunci când se predau noi informaţii. Aplicarea
acestei metode presupune parcurgerea a trei paşi: accesarea a ceea
ce ştim, determinarea a ceea ce dorim să învăţăm şi
reactualizarea a ceea ce am învăţat. Primii doi paşi se pot
realiza pe bază de conversaţie, iar cel de-al treilea se
realizează în scris. Am folosit această diagramă SVI în lecţia
de geometrie cu tema „Triunghiul isoscel”. În urma unui
brainstorming în perechi, elevii au notat concepte, idei pe care
considerau că le ştiu în legătură cu tema dată. După ce au
gândit individual, au formulat întrebări legate de subiectul
discuţiei. Aceste elemente au fost notate într-un tabel de forma
celui de mai jos:
Ştiu/Cred că ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
- Definiția triunghiului isoscel
- Proprietăți ale triunghiului isoscel referitoare la :
 Unghiuri
 Linii importante în triunghi
 Simetrie - Cum pot arăta că un triunghi este isoscel ?
- Pot folosi definiția ?
- Ce proprietăți ale triunghiului isoscel pot folosi ?

După stabilirea întrebărilor, elevii au studiat lecţia din
manual, în perechi şi au identificat răspunsuri. Cea de-a treia
rubrică a fost completată de elevi, pe baza studiului individual
şi în perechi şi a constituit instrumentul de evaluare
formativă.
În concluzie, utilizarea metodelor interactive în activitatea
didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului
instructiv-educativ, având cu adevărat un caracter
activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra
personalităţii elevilor. Acestea permit atât iniţiativa şi
spontaneitatea copilului, dar şi dirijarea şi îndrumarea sa. Avem
obligaţia de a le da elevilor şansa de a se afirma ca adevăraţi
descoperitori ai noului -chiar şi atunci când e vorba de
redescoperire.

Prof. Mihaela Chirac
Școala Gimnazială nr.11 Buzău