Jocul tangram – mijloc de terapie educatională la elevii cu deficiențe

Prof.-ed. Angelica Ţigănaşu
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Aurora” Vaslui
Rezumat
Jocul Tangram este util pentru copiii care întâmpină
dificultăţi la matematică, - prin aranjarea pieselor de tangram
se obţine dezvoltarea gândirii logice, înţelegerea conceptului
de formă, modelarea matematică , recunoaşterea formelor
geometrice, clasificarea lor, identificarea corectă a relaţiilor
spaţiale dintre formele geometrice.

În organizarea unui învăţământ centrat pe copil, profesorul
devine un coparticipant alături de copil la activităţile
desfăşurate.El însoţeşte copilul pe drumul spre
cunoaştere.Astfel, utilizarea metodelor interactive de
predare-învăţare în activitatea didactică contribuie la
îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având
un caracter activ-participativ şi o valoare activ-formativă asupra
personalităţii copilului.
Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare
a învăţării experenţiale, de exersare a capacităţilor de
analiză, de dezvoltare a creativităţii copiilor. Prin folosirea
acestor metode, elevii depun un efort intelectual, de exersare a
proceselor psihice, de abordare a altor demersuri interdisciplinare
prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate
interactiv, în care îşi asumă responsabilităţi, formulează
şi verifică soluţii.
Aceste metode presupun respectarea particularităţilor de vârstă,
îmbinarea diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii
individuale cu munca pe grupuri şi activitatea frontală, evaluarea
corectă a rezultatelor obţinute şi reconstituirea relaţiei
educator-copil. Metodele de învăţare activă implică copiii în
procesul de învăţare în sensul formării lor ca participanţi
activi la procesul de educare, astfel fiind ajutaţi să
înţeleagă lumea în care trăiesc şi să aplice în diferite
situaţii de învăţare ceea ce au învăţat. Aceste metode sunt
folosite din ce în ce mai mult în practica educaţională alături
de cele tradiţionale ori în combinaţie cu acestea.
Exemple de metode moderne folosite în procesul instructiv educativ
al elevilor deficienti mintal: cubul, explozia stelară,
brainstorming-ul, ciorchinele, diagrama venn, Ştiu/Vreau să ştiu/
Am învăţat !,etc.
Pe lângă aceste metode moderne ,jocul didactic rǎmâne, pentru
elevii cu cerinţe speciale, forma preponderentǎ a procesului
didactic. Prin jocul didactic, elevul îşi antreneazǎ întregul
potenţial psihic, îşi ascute observaţia, îşi cultivǎ
iniţiativa, inventivitatea, flexibilitatea gândirii, îşi
dezvoltǎ spiritul de cooperare, de echipǎ .Jocul trezeşte
imaginaţia, creeazǎ buna dispoziţie, activeazǎ gândirea .Prin
joc, copilul învață și se dezvoltă totodată.
Jocul conceput ca învăţare şi terapie se înscrie în noua
tendinţă de evoluţie a metodelor de predare – învăţare, care
urmăresc să transforme rolul profesorului – terapeut şi să
acorde noi posibilităţi copilului cu C.E.S..
Jocul este cea mai adecvată formă a activităţii educatorului din
şcolile speciale.
In activităţile de Terapie educaţională complexă şi integrată
, un loc aparte îl ocupă conceptul de joc didactic. Folosim adesea
jocul didactic în diverse forme pentru a stimula elevii să rezolve
o sarcină didactică într-o formă cât mai atractivă, ştiut
fiind faptul că învățarea care implică jocul devine mai
plăcută şi mai reconfortantă. Este cunoscut faptul că multe
lucruri pe care copiii parcă nu pot să le facă sau nu vor, le
execută mai uşor în timpul jocului.
Terapia ocupaţională cultivă deprinderi şi abilităţi
pentru muncă, educă adaptarea şi capacitatea de reacţie în
diferite situaţii de muncă, cultivă relaţii interpersonale
pozitive de grup; dezvoltă stări afective pozitive, de linişte
reducând stările de tensiune, anxietate, comportament agresiv,
elevii sunt puşi în situaţii concrete, practice de învăţare
fiind stimulaţi în manipulare de materiale, obiecte, menţinerea
unui climat optim, de stimulare şi încredere în posibilităţile
proprii, în rezolvarea cu succes a unei sarcini.
Tangram-ul este un joc foarte vechi de puzzle, de origine chineză,
cunoscut sub diferite denumiri „pătratul magic”, „placheta
înţelepciunii” sau „placheta celor şapte
şiretlicuri”.Tangramul stimulează imaginaţia şi logica
cucerind prin simplitatea sa deopotrivă copiii şi adulţii, pe cei
pasionaţi de matematică şi pe cei cu inclinaţii artistice.
Regulile acestui joc sunt: la alcătuirea unei imagini se folosesc
obligatoriu toate cele şapte piese decupate; piesele se aşază pe
o suprafaţă plană, una lângă alta, fără a fi suprapuse;
piesele pot fi folosite pe ambele feţe –acestea fiind colorate
identic - şi trebuie să fie aşezate în aşa fel încât să
alcătuiască o anumită imagine (animale, oameni, litere, cifre,
obiecte).
Beneficiile tehnicii Tangram :
 Prin simpla încercare de a construi cu ajutorul celor 7 piese,
diferite animale, obiecte sau siluete îi putem ajuta pe copii să
experimenteze succesul contribuind astfel la creşterea încrederii
şi a autoeficacităţii.
 Jocul este util pentru copiii care întâmpină dificultăţi la
matematică, deoarece prin aranjarea pieselor de tangram se obţine
dezvoltarea gândirii logice, înţelegerea conceptului de formă,
modelarea matematică , identificarea corectă a relaţiilor
spaţiale dintre formele geometrice.
 De asemenea, prin utilizarea formelor tangram, îi vom ajuta
să-şi dezvolte percepţia, memoria vizuală, coordonarea
ochi-mână,
 Siluetele şi obiectele obţinute cu ajutorul tangramului pot
constitui instrumente pentru dezvoltarea limbajului copilului.
Este un joc util, captivant şi îndrăgit de către copii.
Una dintre activităţile în cadrul căreia am utilizat jocul
Tangram a fost o activitate de Terapie ocupaţională având ca
temă ,,Vaporaşul”.
PROIECT DE ACTIVITATE
( rezumat)
Aria curriculară: Terapia educaţională complexă şi integrată
Modulul: Terapie ocupaţională
Subiectul: ,,Vaporaşul”
Mijloc de realizare: tehnica Tangram ( tehnici combinate)
Tipul activităţii: de consolidare şi sistematizare de priceperi
şi deprinderi
Scopul activităţii: Consolidarea şi sistematizarea priceperilor
şi deprinderilor de a utiliza tehnici de lucru cu diverse materiale
şi ustensile; dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor practice
de lucru individual şi în echipă; dezvoltarea gustului estetic, a
imaginaţiei şi a creativităţii.
Obiective operaţionale: pe parcursul şi la sfârşitul
activităţii, elevii vor fi capabili:
OC1- să găsească răspunsurile la ghicitori pentru a descoperi
titlul activităţii;
OC2- să decupeze corect figurile geometrice ce compun
pătratul Tangram;
OC3- să denumească tanurile pătratului tangram;
OC4- să realizeze o imagine după/fără model;
OC5- să îmbogăţească lucrarea cu alte elemente pentru a
crea un peisaj frumos , interesant , adecvat temei;
OC6 - să analizeze lucrările,obiectiv, ţinând cont de
criteriile de analiză
OM1- să realizeze corect operaţiile de lucru, respectând ordinea
efectuării lor;
OM2- să lucreze curat şi ordonat, păstrând disciplina în timpul
lucrului;
Strategie didactică: mixtă
Metode şi procedee: conversaţia , prezentare power – point ,
expunerea, povestirea, explicația, instructajul verbal,
demonstraţia;rebusul, metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am
învăţat;exerciţiul, munca independentă,probe orale, probă
practică, observarea sistematică ,aprecierea verbală,
autoevaluarea,.interevaluarea.
Scenariul didactic

1. Captarea atenţiei- Am solicitat elevii să găsească
răspunsurile la ghicitori pentru a completa rebusul din care vor
descoperi tema activităţii.
- Am iniţiat o discuţie legată de modalitatea prin care se poate
reda imaginea unui vapor.
2.Anunţarea temei şi a obiectivelor – am anunţat tema
activităţii şi obiectivele activităţii în termeni accesibili
elevilor.
3.Actualizarea cunostintelor necesare desfăşurării activităţii-
Actualizarea cunoştinţelor se face prin metoda ,,Ştiu/ Vreau să
ştiu/ Am învăţat”
Elevii au primit postit- uri cu enunţuri referitoare la pătratul
Tangram, pe care le-au aşezat în tabelul ,, Ştiu/ Vreau să
ştiu/ Am învăţat” în funcţie de ceea ce ştiu despre
tehnica Tangram.Am ajutat copiii să–şi amintească şi să–şi
completeze cunoştinţele , cu ajutorul unui Power- point.
4.Dirijarea activităţii - Sunt prezentate planse model,
orientative pentru ca elevii să înţeleagă cum vor ajunge la
produsul final. Elevii au primit materialele necesare în plicuri.
A)intuirea materialului şi prezentarea lucrării model- Elevilor li
s-au arătat cele şapte tanuri, separat.Am prezentat câteva
imagini cu figurine realizate prin tehnica Tangram.
B)Explicarea şi demonstrarea modului de lucru- Am explicat
etapele de realizare a lucrării, urmărind planşa demonstrativă.
Fiecare elev a primit câte o planşă suport pe care a asamblat
şi apoi a lipit cele şapte figuri, după modelul
prezentat.Elevii au repetat etapele de lucru necesare realizării
lucrării.
C) Executarea lucrării de către elevi - Activitatea s-a
desfăşurat pe fond muzical, astfel încât elevii să lucreze
relaxat şi cu plăcere.Am precizat , elevilor, că la final pot
adăuga elemente specifice atrăgând atenţia că trebuie să se
lucreze îngrijit, în linişte şi cu atenţie la mânuirea
materialelor.
5.Analiza lucrărilor reprezentative- La final, toate lucrările au
fost expuse pe un panou.Am desemnat doi elevi care au ales
câteva lucrări ce le-au considerat ei a fi cele mai corect
realizate şi le-au analizat conform criteriilor de analiză.
6.Fixarea temei- S-a completat tabelul ,, Ştiu/ Vreau să ştiu/
Am învăţat” la rubrica ,, Am învăţat” cu noutăţile pe
care copiii le-au aflat pe parcursul acestei activităţi
7.Încheierea activităţii- Am făcut aprecieri cu privire la
modul de lucru al elevilor amintind elevilor că trebuie să lase
curăţenie la locul de muncă.Elevii au fost foarte activi şi au
participat cu plăcere şi interes la această activitate .

BIBLIOGRAFIE:
1. Stan, Lucian (coord.), Abilităţi practice - ghid metodologic
clasele I – IV, Bucureşti, Editura Aramis, 2002;
2. Terapie ocupaţională - Programă şcolară - Aprobat prin
ordin al ministrului - Nr. 5234/ 01.09.2008 - Bucureşti, 2008;
3. Muşu,I. şi Taflan, A. – „Terapie educaţională şi
integrată” ; Bucureşti: Editura Pro-Humanitate, 1997