Lectură vs calculator

Lectură vs calculator
Prof. Ivan Daniela, Liceul Tehnologic „Sf Antim Ivireanu”,
București

Nu mai este o noutate faptul că, odată cu avântul tehnologiei
și amploarea erei digitale, ne confruntăm – părinți și
profesori deopotrivă- cu tentația tabletei, a ecranului
calculatorului sau al telefonului, în rândul copiilor noștri. De
la cele mai fragede vârste copiii sunt expuși efectelor nocive ale
acestor dispozitive. Poate părea incredibil, dar în magazinele de
jucării există tablete pentru copiii de peste 6 luni! Din
comoditate, din neștiință sau din lipsa timpului, părinții
preferă să distragă atenția bebelușului deschizându-i în
față tableta sau telefonul inteligent cu diverse programe, desene,
cântecele. Neurologii, însă, au tras un semnal de alarmă în
această direcție. American Academy of Pediatrics arată că
bebelușii nu ar trebui să aibă niciun contact cu ecranele de
orice fel, copiilor între 3 și 5 ani li se permite expunerea o
oră pe zi, iar celor între 6 și 18 ani – două ore pe zi.
Cărțile au fost înlocuite cu manualele digitale, ca să nu mai
vorbim de excesiva expunere a copiilor de vârstă școlară în
perioada pandemiei cauzate de noul Coronavirus, învățământul
desfășurându-se, în cea mai mare parte, online. Noi, profesorii,
am simțit că tableta și calculatorul au efecte nedorite asupra
copiilor, în sensul că le scad capacitatea de concentrare a
atenției, care este una din condițiile învățării eficiente. O
altă urmare a excesului de tehnologie, constatată chiar dinainte
de pandemie, este deteriorarea capacității de a interacționa a
copiilor. Cu cât sunt mai dependenți de tabletă sau de
smartphone, cu atât evită să practice un sport sau un joc de
mișcare, chiulesc de la orele de educație fizică sau, dacă li se
permite, stau pe băncuță cu telefonul în mână. Efectul:
creșterea ratei obezității cauzate de sedentarism. În timp,
urmările sunt grave: carența de vitamina D cauzată de lipsa
expunerii la soare, scăderea imunității. Lumina albastră a
ecranelor provoacă cefalee, insomnie, iritarea ochilor (New England
Journal of Medicine). Copiii vor fi lipsiți de creativitate, de
inteligență emoțională, de capacitatea de a se integra în
colectiv, de a relaționa, de a se adapta social.
Organizația „Salvați copiii!” a făcut în anul 2017 un studiu
în cadrul Proiectului „Ora de Net”, aplicând un chestionar la
1156 de copii între 12 și 17 ani. Studiul respectiv a arătat
următoarele:
- 96% accesează internetul cu telefonul mobil;
- -27% petrec peste 6 ore pe zi online numai la școală;
- -99% folosesc cel puțin o rețea de socializare;
- -28% au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp
online.
În lucrarea „Copiii erei digitale”, apărută în 2020, dr.
Martin Kutscher, profesor la New York Medical College, dezvăluie
concluziile cercetărilor sale despre efectele nocive ale petrecerii
timpului de către copii în fața unui ecran: lipsa interesului
pentru școală și teme, scăderea autocontrolului, comportament
agresiv, episoade de furie, deteriorarea auzului din cauza
căștilor, expunere la cyber-bullying.
Pentru o dezvoltare normală a copilului, din punct de vedere fizic,
dar și emoțional, nu trebuie să lipsească activitățile în aer
liber, jocurile de mișcare care presupun interacțiune. Lucrurile
stau, însă, puțin diferit: doi din trei adolescenți nu primesc
restricții din partea părinților în ceea ce privește navigarea
pe internet, așadar este de înțeles începerea prematură a
vieții sexuale, consumul de droguri sau amploarea pe care a luat-o
violența în mediul școlar.
O soluție ar fi ca totul să înceapă de la modelul personal al
părinților: să nu stea cu telefonul atunci când iau masa în
familie, să nu întrerupă activitățile desfășurate împreună
cu copiii de câte ori sună telefonul, să încerce să cunoască
prietenii virtuali ai copiilor ți site-urile vizitate de aceștia,
să citească împreună sau copiii să-i vadă citind. Dacă
lectura este o rutină zilnică în familie, prin imitație, și
copilul va fi interesat să citească și va pierde mai puțin timp
cu jocurile video, spre exemplu.
La școală revine sarcina cadrelor didactice de a gestiona timpul
cât stau elevii în fața ecranelor. Așadar, mingea este în
terenul nostru și trebuie să fim o echipă, să colaborăm și să
ne completăm efortul în acest scop. Din experiența personală vă
pot împărtăși câteva direcții în care am acționat. Știind
că acasă foarte puțini dintre elevii mei au cu adevărat
restricții în ceea ce privește navigarea pe internet sau timpul
de folosire a anumitor device-uri, am încercat să le dezvolt
gustul pentru lectură. Mulțumită unei donații generoase, avem
în sala de clasă câteva sute de volume de literatură română
și universală. Am numit un responsabil-bibliotecar, care ține
evidența împrumuturilor, iar elevii și chiar părinții au fost
invitați să împrumute cărți, apoi, periodic, să prezinte ce au
citit. Așezat pe „scaunul cititorului”, copilul prezintă pe
scurt subiectul sau le citește colegilor pagina care i-a plăcut
cel mai mult, explicând ce l-a impresionat. Ceilalți apreciază
expunerea, îi adresează întrebări, îl aplaudă pentru
susținere.
De asemenea, de mai mulți ani, colaborând cu editura Arthur, am
instituit „clubul de lectură”, în care, lunar, cei mai
pasionați cititori își pot procura la preț avantajos cele mai
noi apariții în domeniul literaturii pentru copii și pot completa
apoi un jurnal de lectură. Am constatat că este o activitate care
le face plăcere, fiindcă deseori mă întreabă „când mai facem
oră de lectură”.
Pentru a-i antrena mai mult, facem proiecte de grup în care
prezintă cartea preferată cu ajutorul posterelor, al machetelor,
al dramatizării, al hărților conceptuale, participăm la
concursuri și proiecte consacrate: „CD Idei”, „Târgul
librăriilor”, „Te caută o carte”, „Eminesciana”.
Vizita la secția „Nicolae Labiș” a Bibliotecii Metropolitane,
la Biblioteca Universitară sau la ludoteca Institutului Francez
sunt alte activități care au drept scop apropierea copiilor de
cărți, dezvoltarea plăcerii lecturii, educarea abilităților de
comunicare.
Așadar de noi depinde ca generația viitorilor adulți să fie
echilibrată fizic, mental și emoțional. Este misiunea noastră de
a accepta provocările erei în care trăim și de a ști să găsim
calea de mijloc în dezvoltarea optimă și armonioasă a
personalității celor care își încredințează în mâinile
noastre propria devenire.
BIBLIOGRAFIE
1. Kutscher, M (2020)- Copiii erei digitale, București, Univers
2. Onojescu, M (2004)-Lecturiada. Cercuri de lectură, Cluj-Napoca,
Coresi
3. https://www.curademiere.ro/impactul-tehnologiei-asupra-copiilor/