MANAGEMENTUL CLASEI ŞI ÎNVĂŢAREA ACTIVĂ

MANAGEMENTUL CLASEI ŞI ÎNVĂŢAREA ACTIVĂ
Voaedeş Silvia, Şcoala Gimnazială Nr.2 Piatra-Neamţ

Managementul clasei este definit ca abilitatea cadrului didactic de a planifica si organiza activităţile clasei astfel încât să se asigure un climat favorabil învăţării şi are ca obiectiv formarea la elevi a unor abilităţi de autoreglare a comportamentului.
Învăţătorul se raportează la cei pe care îi educă, stabileşte relaţii de cooperare cu părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. El nu educă numai la catedră sau în clasă, ci, prin fiecare contact cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare.
Învăţătorul eficient îi valorizează pe toţi elevii din clasă, le acordă şanse egale, stabileşte obiective operaţionale pentru toţi şi pentru fiecare şi caută strategii didactice care îl ajută să asigure progresul şcolar al tuturor.
În managementului clasei am stabilit următoarele obiective:
- facilitarea învăţării active, eficiente;
- utilizarea timpului pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare, diminuarea timpului destinat controlului comportamentelor neadecvate;
- motivarea elevilor pentru implicarea lor activă în învăţare
- prevenirea stărilor conflictuale şi a stresului elevilor
Pentru eficientizarea muncii didactice am avut în vedere :
- cunoaşterea şi înţelegerea nevoilor, intereselor, dificultăţilor elevilor;
- stabilirea unor noi relaţii cu elevii, repoziţionarea rolului şi statutul elevului în procesul educaţional;
- utilizarea unor strategii didactice centrate pe elev (observarea, problematizarea, descoperirea, jocul didactic, jocul de rol, studiul de caz, simularea, asaltul de idei, dezbaterea);
- reducerea timpului alocat activităţii învăţătorului în favoarea timpului repartizat activităţii independente, în perechi, în grup a elevilor pe durata unei lecţii;
- abordarea integrată, interdisciplinară a conţinuturilor învăţării în cadrul ariilor curriculare şi a obiectelor de studiu;
- accent pe latura formativă a activităţii – informaţia constituind un mijloc pentru formarea capacităţilor, priceperilor, deprinderilor, comportamentelor
- realizarea unui echilibru dinamic între joc, învăţare, muncă şi creaţie în activitatea din clasă;
- depistarea şi educarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor;
- promovarea unor noi metode de evaluare a cunoştinţelor, capacităţilor, competenţelor elevilor;
Managementul clasei de elevi este eficient dacă se fundamentează pe negocierea sistemului de reguli care funcţionează în clasă.
De la constituirea grupului şcolar, împreună cu elevii am elaborat un cod de reguli al clasei, afişat la loc vizibil, care cuprinde regula şi avantajele respectării ei:
1.Dacă ne ajutăm la nevoie, nu pierdem timp!
2.Dacă vorbim pe rând şi ascultăm cu atenţie, este linişte şi vom învăţa uşor!
3.Dacă păstrăm ordinea şi curăţenia, ne vom găsi cu uşurinţă lucrurile!
4.Dacă îmi respect cuvântul, îţi respect părerea, vom deveni prieteni adevăraţi!
5.Dacă împreună găsim soluţii pentru orice problemă,eliminăm conflictele!
6.Dacă lucrăm în echipă, ne bucurăm împreună!
Elevul poate influenţa luarea deciziilor prin negociere, ceea ce crează acestuia senzaţia că părerea lui este importantă şi contează,iar atitudinea lui devine mai deschisă şi acceptă mai uşor regulile şi deciziile.
Parteneriatul şi negocierea sunt necesare nu numai pentru a asigura un control eficient al clasei, dar şi pentru implicarea elevilor într-un exerciţiu esenţial al democraţiei.
În învăţarea activă cadrul didactic şi elevii sunt parteneri, colaborează şi participă în egală măsură la învăţare.
Lucrând în grup, elevii schimbă informaţii, prelucrează, selectează, ideile individuale se verifică în dialogul dintre coechipieri, hotărârile se iau mai repede datorită unei aparente micşorări a responsabilităţii, apar idei noi şi originale.
Orice echipa se formează în vederea atingerii unui scop, iar în cadrul clasei de elevi scopul este performanţa şcolară. Cunoaşterea psihopedagogică a elevilor îl ajută pe învăţător să alcătuiască echipele în aşa fel încât activitatea să aducă avantaje tuturor componenţilor. În echipă vor intra elevi cu niveluri de pregătire diferite, elevi greu adaptabili sau cu lacune in pregătire. Dialogul ce se stabileşte în timpul realizării sarcinii de lucru, îi va motiva pe cei slabi să facă eforturi mai mari, iar pe cei timizi să-şi învingă timiditatea, să câştige încredere în ei. Elevul mai retras ori nesigur va avea ocazia să constate că şi părerea lui contează, că gândeşte bine sau la fel ca alţii şi că poate ajuta la dobândirea succesului echipei. Cei cu personalitate puternică vor fi motivaţi să lucreze mai mult pentru a deveni lideri în grup. Învăţătorul observă progresul echipei şi a fiecărui participant în parte şi poate modifica componeneţa acesteia, dacă e nevoie.
Am desfăşurat cu succes activităţi in echipă în cadrul orelor de:
- Limba şi literature română: înţelegerea conţinutului textului: exerciţii de vocabular, întrebări-răspunsuri, împărţirea textului pe fragmente, formularea ideilor principale, caracterizări, jocuri de rol, etc.;
- Matematică:rezolvări de probleme, compuneri de probleme, machete din figuri şi corpuri geometrice;
- Cunoaşterea mediului şi Ştiinţe ale naturii: observări, postere, experienţe, proiecte tematice, portofolii,etc.
- Abilităţi practice: lucrări colective;
- Geografie: albume tematice, proiecte tematice, etc.;
- Istorie:proiecte tematice, portofolii;
Utilizarea strategiilor didactice de grup au condus la :
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare, cooperare;
- creşterea gradului de implicare în activitate;
- creşterea responsabilităţii elevilor faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup;
- creşterea eficienţei învăţării- învăţarea se produce în ritm propriu, fiecare reprezintă o resursă ce poate fi valorificată, informaţiile sunt prelucrate de grup, apar mai multe idei pentru soluţionarea unei probleme;
- dezvoltarea identităţii personale prin autoevaluare şi comparare cu ceilalţi şi dobândirea încrederii în sine şi în capacitatea de a se schimba
- schimbarea atitudinii faţă de mediul educaţional şcolar , învăţătorul este perceput ca un partener care organizează activitatea şi oferă sprijin în realizarea sarcinilor de învăţare
Luarea deciziilor în comun asigură un climat al clasei care promovează comunicarea, acceptarea, toleranţa şi respectul reciproc şi ne dorim ca acest principiu să domine întreaga viaţă a clasei. Elevii contribuie la decizii şi a le acorda putere şi încredere reprezintă o investiţie în rezultate mai bune.
Un mod de a contribui activ la construirea învăţării o reprezintă libertatea iniţiativei, expresie a dorinţei de a învăţa, de a se implica, de a experimenta situaţii, experienţe noi. Inhibarea initiaţivei elevului atrage după sine o atitudine pasivă şi o motivaţie scăzută de a participa activ la învăţare.
Toate activităţile care se desfăşoară în spaţiul clasei se bazează pe respect şi toleranţă. Elevii învaţă, încă din primele zile ale vieţii de şcolar, că părerea celorlalţi trebuie respectată şi că diferenţele dintre elevi nu trebuie să genereze conflicte.
Activităţile extracurriculare - serbări şcolare, proiecte cu bibliotea şcolii dar şi cu biblioteca judeţeană, vizite şi excursii, proiecte cu poliţia, biserica, cu centrele de plasament din zonă - se pretează muncii în echipă.
Luarea deciziilor în comun se referă la toate componentele unui proiect: teme, subteme, calendarul activităţilor, locul de desfăşurare, activităţile ce se pot desfăşura, persoanele care pot fi implicate etc.
Toţi elevii au fost antrenaţi în aceste activităţi, a fost valorificat potenţialul individual, dar şi activitatea în grup. Produsele activităţilor extracurriculare s-au concretizat în albume, afişe, jurnale, portofolii, etc. Elevii au simţit că opinia lor este importantă şi este luată în considerare.
Managementul clasei de elevi este eficient prin activism, prin situarea elevului în centrul activitaţii educaţionale,prin motivarea adecvată.
Activitatea şcolară are nevoie de un mediu stimulativ şi diversificat, motivant, favorabil învăţării. Competiţia egoistă trebuie înlocuită cu activitatea de învăţare în grup, prin cooperare şi coparticipare care permite manifestarea solidarităţii şi a competiţiei deschise, drepte şi productive.

Ionescu Mihaela, Managementul clasei, un pas mai departe în învăţarea prin cooperare, Bucureşti, Editura Humanitas, 2003
4. Stan, Emil – Managementul clasei, Ed. Aramis, 2003