METODE ŞI TEHNICI DE CUNOAŞTERE A GRUPULUI ŞCOLAR

Cunoaşterea clasei de elevi este unul dintre cele mai importante demersuri pe care profesorul trebuie să le desfăşoare. Analiza particularităţilor structurale ale clasei de elevi permite identificarea structurii formale şi structura informală a clasei, prin descrierea microgrupurilor şi a modalităţilor prin care acestea interacționează, a persoanelor marginalizate şi a modalităţii prin care acestea se raportează la fiecare dintre subgrupuri.
Cunoașterea relaţiilor dintre liderii formali şi liderii informali ar permite o aprofundare a modalităţii de organizare interna a clasei, de ierarhizare şi chiar de identificare a ordonărilor în funcţie de valori diverse. Cunoaşterea normelor, valorilor şi regulilor care tind să determine viaţa internă a colectivului de elevi ar putea conduce la identificarea mecanismelor coeziunii grupului. Marginalizarea anumitor persoane sau dimpotrivă posibilitatea altora de a coagula în jurul lor microgrupuri sunt piedici în formarea unui grup unit, cu un grad de coeziune ridicat, iar cunoaşterea lor ajută în păstrarea echilibrului intern.

Tehnici de cunoaştere a colectivului de elevi:

• Tehnica studierii transversale sau structurale, care prezintă clasa la un moment dat, tabloul colectivului de elevi şi se referă la descrierea caracteristicilor de structură ale acestuia. Aceasta se refera la analiza, caracteristicilor structurale ale clasei de elevi: în ceea ce privește numărul elevilor în clasă, distribuţia pe gen, mediu de provenienţă performanţele şcolare ale elevilor, aptitudini şi capacităţi speciale determinate de profilul şi specializarea clasei, alte abilităţi, interese şi aspiraţii ale elevilor la momentul respectiv.
• Tehnica studierii longitudinale sau dinamice, surprinde transformările petrecute în timp, la nivelul colectivului de elevi. Ea impune cunoaşterea colectivului de elevi pe o perioadă mai îndelungată(un ciclu de şcolarizare). În acest fel se pot pune în evidenţă stabilitatea anumitor trăsături ale sintalităţii clasei de elevi sau schimbarea acestora, dinamica sau transformarea lor, consistenţa sau instabilitatea acestora.
• Observaţia psihosocială poate fi o metodă de sine stătătoare de cunoaștere a sintalității colectivului de elevi dar şi o tehnică în cadrul unor metode mai complexe de cunoaştere sau intervenţie psihosocială cum ar fi: experimentul, jocul de rol. Toate metodele de cunoaştere a personalității individuale a elevilor: conversaţia, ancheta pe bază de chestionar, analiza produselor activităţii etc. sunt valabile şi în cazul cunoaşterii sintalității grupului cu adaptarea lor la specificul de grup, la problematica activităţii de grup.
• Testelele sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumente şi de procedee destinate să măsoare configuraţia şi intensitatea relaţiilor interpersonale din interiorul unui grup social. Testul sociometric este considerat instrumentul principal şi punctul de plecare în cunoaşterea diferitelor aspecte ale procesului de interacţiune, ce se manifestă în colectiv.
Testul sociometric se poate utiliza şi într-o cercetare transversală pentru a surprinde evoluţia relaţiilor colectivului. Astfel testul urmează a fi administrat periodic, iar rezultatele obţinute să fie comparate între ele.

Testul sociometric-exemplu

1. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou coleg? Numiti 3 colegi
1 .............
2 .............
3 .............
De ce ati facut aceasta alegere ?
2. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg? Numiti 3 colegi !
1 .............
2 .............
3 .............
De ce ati facut aceasta alegere ?
3. Cine crezi ca te-a ales, ca te-a nominalizat la prima întrebare? Numiti 3 colegi
1 .............
2 .............
3 .............
4. Cine crezi ca te-a respins, ca te-a nominalizat la a doua întrebare?
1.............
2.............
3.............

Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu două intrări, unde atât pe verticală cât şi pe orizontală sunt trecuţi elevii din colectivul respectiv. Pe verticală se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizaţi, iar pe orizontală percepţiile pozitive şi negative atribuite, de asemenea, colegilor.