MODALITĂȚI DE TRANSMITERE DE CUNOȘTINȚE REFERITOARE LA ȚĂRILE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Prof. Irina PUIU; G.P.P.,,O lume minunata”,
Curtea de Argeş

" Copilul care se naşte nu intră într-o ambianţă naturală, el intră în civilizaţie ".
M. Montessori

Învăţământul preşcolar şi cel primar reprezintă primele trepte ale sistemului de învăţământ din ţara noastră.
Structura sistemului de învăţământ este determinată de nivelul de organizare a societăţii, de gradul de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiei, dar mai ales de politica statului. Această structură determină nivelul de dezvoltare a şcolii şi posibilităţile de instruire şi de educare de care dispune statul.
Educaţia civică urmăreşte, în esenţă, cultivarea unor raporturi corecte între stat, organele şi instituţiile sale şi individ, între indivizi ca cetăţeni într-o societate bazată pe legi şi reglementări, pe norme şi reguli care asigură convienţuirea, liniştea şi eficienţa tuturor activităţilor ce se desfăşoară, pentru ca fiecare individ şi societate în ansamblu să poată exista şi să se dezvolte.
Formarea comportamentului social, a deprinderilor de interrelaţionare, pe fondul dezvoltării unor trăsături de personalitate şi al achiziţiei unui bagaj de cunoştinţe privind spaţiul socio-cultural naţional şi local sunt preocupări explicite în cadrul activităţilor de educaţie pentru societate, dar şi implicite prin asumarea finalităţilor mai sus amintite în fiecare din activităţile celorlalte arii curriculare.
Aceasta implică conştientizarea de către copii a propriilor drepturi şi responsabilităţi în relaţia cu ceilalţi, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi cooperare, dar şi înţelegerea semnificaţiei unor concepte precum: libertate, îndependenţă, autonomie, încredere, toleranţă, altruism şi altele.
Grădiniţa îi oferă copilului spaţiul de reflectare a sinelui, de prezentare a sa ca individualitate şi de conturare a aprecierii de sine, iar activitatea din grădiniţă privind cunoaşterea mediului socio-cultural local şi naţional pot contribui la completarea imaginii de sine din perspectiva istorică- trecutul meu, geografică- mediul în care trăiesc, psihologică- nevoile şi dorinţele mele, ce mă diferenţiază şi apropie de ceilalţi; sociologică- care este locul meu în societate; antropologică - care sunt normele culturale la care mă supun.
În cadrul activităţii " Educaţie pentru societate ", urmăreşte iniţierea copilului , viitor cetăţean, în practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranţă şi respect faţă de sine şi de ceilalţi, conştient de drepturile şi datorii, liber şi deschis spre alte culturi.
Educaţia îi permite copilului să-şi croiască propria personalitate, să cunoască istoria poporului nostru, cultivarea sentimentelor de stimă şi respect faţă de cei care şi-au jertfit viaţa pentru libertate şi independenţă naţională.
Copiii sunt viitorul omenirii. De felul în care ne creştem şi educăm urmaşii depinde lumea de mâine. Poate fi o lume a progresului, a concordiei sau o lume măcinată de conflicte, de ură şi distrugeri. Trăim într-un prezent în care grija pentru educaţie şi pentru copii este o soluţie a polarizării eforturilor şi un prilej de conlucrare la nivel naţional şi internaţional. Devine tot mai necesar să se identifice soluţii pentru ca toţii copiii să aibă acces la educaţie şi să participe la viaţa socilă, să se integreze în societate şi să fie cât mai adaptaţi. Acesta este un drept al tuturor copiilor, dar şi o obligaţie a tuturor adulţilor.
Principalele metode care stau la dispoziţia oricărui cadru didactic sunt: povestirea, explicaţia morală, prelegerea morală, convorbirea morală, dezbaterile morale, memorizarile,
activitatile artistico-plastice,activitatile practice,exerciţiul moral,jocurile,actiunile artistice.
Tehnica moderna ce ajuta la otinerea informatiei :internetul,modul de prezentare in cadrul copiilor PPT,duc la captarea interesului si curiozitatii de cunoastere pentru aceasta varsta.
Abilitatea şi măiestria educatorului îl vor ajuta să adapteze fiecare procedeu sau metodă la specificul situaţiei pe care o are de rezolvat. Metodele verbale se îmbină cu cele practice. Aprobarea şi dezaprobarea se pot succeda uşor, după cum metoda explicaţiei poate urma un exerciţiu sau un exemplu, sau analiza unui caz.
Domeniul educaţiei morale este delicat şi de aceea cere competenţă şi artă pentru a soluţiona numeroasele probleme pe care le ridică formarea profilului moral al unui copil. Aceasta înseamnă că un cadru didactic trebuie să ştie să aleagă şi să folosească cu măiestrie metodele care-i pot oferi şansele cele mai mari de succes.
De asemenea, nu trebuie să uite nici un moment că această bogată metodologie va trebui să fie permanent însoţită de exemplul său personal, de atitudinea ireproşabilă din punct de vedere moral în toate împrejurările.
Cadrul organizatoric al educaţiei morale are valenţe formative importante în cazul utilizării metodelor cu abilitate. Se face necesară evaluarea nivelului educaţiei morale a fiecărui elev, pentru a putea supraveghea şi dirija permanent acest proces cu privire specială la realizarea unităţii dintre conştiinţă şi conduită.
Acţiunile educative se desfăşoară în mod organizat şi sistematic şi au,rolul de a valorifica acele influenţe care se exercită în mod neorganizat asupra copilului. Folosind metodele cele mai adecvate se urmăreşte construirea conştientă a personalităţii morale a copilului în concordanţă cu imperativele moralei societăţi. (I.Nicola,D.Farcaş,anul 1990,p. 31).
Ce este Uniunea Europeană? Care sunt principalele instituţii ale Uniunii? Ce presupune prezenţa României în cadrul acestei comunităţi internaţionale?
Drapelul european simbolizează atât Uniunea Europeană, cât și, în sens mai larg, identitatea și unitatea Europei.
Drapelul prezintă un cerc format din 12 stele aurii pe fond albastru. Stelele simbolizează idealurile de unitate, solidaritate și armonie între popoarele Europei.
Numărul stelelor nu are legătură cu numărul statelor membre, cercul fiind un simbol al unității.
Toate aceste informatii sunt accesibile acestei varste prin utilizarea unor imagini pe intelesul lor,prin implicarea in actiuni civice,manifestari festivitati cu aceasta tema,prin sectorizarea unui spatiu din clasa destinat acestei teme,prin activitati practice cu tematica acestora,prin lucru in echipa ;toate acestea adaptate nivelului de varsta al fiecarei grupe
Privite în ansamblu, toate metodele educaţiei morale pot avea un aport important la formarea conştiinţei şi conduitei morale a copiilor dar, recomandabil este să fie utilizate metodele de întărire pozitivă concomitent cu restrângerea, pe cât posibil, a celor de întărire negativă.
Îmbinarea lor armonioasă asigură concordanţa între trebuinţe, tendinţe şi cerinţe morale cât şi între libertate şi constrângere. Măiestria didactică se va concretiza în acele strategii care vor da copilului impresia libertăţii chiar în acţiunile şi cerinţele care îi sunt impuse.
Bibliografie:
 Ambrus, Z. (2004). Programe educaţionale: Activităţi şi metode de grup pentru formarea moralităţii şi civismului elevilor. Presa Universitară Clujeană.
 Buneseu, Vasile. (1994). Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral civică în învăţământul primar. Bucureşti: Editura Coresi.
 Cristea, S. (1996). Pedagogie generală. Managementul educaţiei. Bucureşti:Editura Didactică şi Pedagogică.
 Nicola, I. (2000). Tratat de pedagogie şcolară. Ediţia a doua, revizuită. Bucureşti: Editura Aramis.
 Nicola, I., Farcaş, D. (1990). Pedagogie generală. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.