Modalităţi concrete de educare a copiilor în spații necondiţionale

Modalităţi concrete de educare a copiilor în spații necondiţionale

Educatia de tip outdoor presupune ca procesul de predare-învăţare-formare să se petreacă în afara şcolii, respectiv în natură şi spaţii culturale. Obiectivul unui asemenea tip de educaţie îl reprezintă plasarea în cadrul vieţii cotidiene a elementelor pe care copiii le învaţă la şcoală, dezvoltarea spiritului practic şi a adaptării la situaţiile concrete de viaţă, modalităţi de înţelegere a elementelor educaţionale predate la clasă.
Modalităţile prin care activităţile din sala de clasă pot fi continuate într-un alt spaţiu sunt numeroase. Voi exemplifica în continuare, câteva modalități de abordare a activităților într-o astfel de manieră.
1. Activitate desfăşurată în sala de clasa: MM – “Copacelul din gradină- transmitere cantec
2. Activitate desfăşurată în mijlocul naturii: ““Copacul privit ca o comunitate”
Discipline implicate: MEM, ES, EFS
Sub îndrumarea directă a cadrului didactic, copiii au observat copacul și au răspuns întrebărilor adresate.
Observarea a început de la crengile copacului: Au apărut mugurii? Ce formă au? Cum sunt dispuși? Sunt muguri de frunze sau de flori? Cât de repede cresc? Ce rol vor avea frunzele pentru copac? Copiii au colectat în borcănele, cu ajutorul pensulei, insecte de pe coaja copacului, de la baza trunchiului, de sub stratul de frunze moarte, apoi au răspuns întrebărilor: Cum se numesc acestea? Cu ce credeți voi că se hrănesc ele? Priviți atenți tulpina și spuneți, are vătămări? De unde provin ele? Este bine să crestăm sau să lovim tulpina copacului? De ce? Ce se află sub scoarța bolnavă? Are plante parazite? Există cuiburi de păsări în copac? Vin păsări în copac? Ce fel de păsări? De ce vin ele în copac?
Pe baza observărilor efectuate prin metoda conversației am stabilit împreună schimbările care vor avea loc odata cu sosirea primăverii asupra copacului și condițiile care au favorizat acest fapt. Am stabilit conexiunile și interacțiunile dintre organismele vii și mediul lor de viață (în cazul nostru, copacul). Am studiat apoi frunzele moarte și am stabilit rolul acestora în circuitul substanțelor provenite prin putrefacția lor. În încheierea activității am stabilit și câteva reguli de protejare a mediului înconjurător, în special a copacului, privit ca o comunitate:
- să nu producem vătămări capacilor iar dacă acestea există, să-i îngrijim;
- să nu distrugem viețuitoarele pentru că acestea au un rol important în evoluția mediului.

Am găsit un cuibuşor. Îl punem la loc, în copac.

Muşuroiul de furnici.Toate cară, toate-aduc...
Cunoaşterea animalelor şi a mediului lor de viaţă sunt subiecte interesante pentru copii. Profitând de interesul pe care-l au copiii față de animale, am organizat cu clasa o lecție- plimbare (la finalul proiectului tematic „Cartea cu animale”) la Rezervatia de zimbri „Dragos Vodă”, pentru a observa animalele sălbatice. Vreau să menţionez ca Rezervaţia de Zimbri si Faună Carpatină “Dragos Vodă” este una din cele patru rezervaţii de zimbri existente la noi in ţară si este catalogată ca fiind una dintre cele mai mari rezervaţii exclusive zimbrilor din Europa.
Pentru reușita lecției - plimbare am avut în vedere demersul "a organiza" care a cuprins:
 documentarea mea cu privire la organizarea unei plimbări;
 data când efectuez plimbarea;
 traseul și mijlocul de transport cu care am efectuat plimbarea;
 am familiarizat copiii cu privire la cerințele unei plimbări, la anumite obstacole ce ar putea împiedica bună desfășurare a plimbării;
 mi-am elaborat un plan în bază căruia se vor evalua cunoștințele dobândite de copii cu ocazia lecției-plimbare .
Obiectivele operaţionale au fost:
 să identifice fiecare animal sălbatic, analizându-i părțile componente;
 să achiziționeze termeni noi – exemplu: captivitate;
 să manifeste bucurie și interes în contact cu animalele;
 să clarifice, să generalizeze cele observate în momentul consolidării.
Metodele folosite au fost: observația, conversația euristică, învăţarea prin descoperire, problematizarea. Prin observaţie directă copiii au descris alcătuirea corpului, statura, culoarea blănii, mediul de viață, deplasarea, reușind să exprime foarte bine caracterul activ și relativ al animalelor.
Din nou în clasă, etapă pe care am numit-o "Amintiri din excursie" - unde am evaluat, pe baza unui plan bine stabilit, tot ceea ce și-au însușit copiii cu ocazia lecției-plimbare, obiectivul principal fiind acela de a solicita din partea copiilor sinteze, generalizări, clarificări. Știind că reprezentarea este o punte de legătură între percepție și noțiune, iar motto-ul învăţării îl constituie motivația, am inteles că ceea ce a fost însușit de către copii, nu a fost ceva întâmplător. Copiii care cu greu se lăsau antrenați în decursul altor activități au răspuns uimitor de bine, dovadă că această lecție-plimbare le-a oferit condiții prielnice de a percepe activ animalele, de a-și forma reprezentări clare despre animale, de a le dezvolta interesul de cunoaștere și de a găsi soluția la problemă. La întrebarea: "-Preferați să observați animalele după tablouri și mulaje sau la rezervaţie?”, răspunsul a fost categoric: "-La rezervaţie!"

Lecţii desfasurate în sala de clasă

Vizită la Rezervaţia de Zimbri
Educatoare, Alucăi Maria
Grădiniţa Nemţişor – Vînători Neamţ
Bibliografie:
1. Anghel Diana -Tribuna învățământului
2. Ionescu, M. , Radu, I. (coord) -Didactica Modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001