Momente de interacţiune-școală,familie,comunitate

Astfel ,acesta relaţie este menită să ne provoace ȋn a găsi resursele potrivite ȋn vederea unei comunicări fructuoase pentru ca rezultatele să fie cele așteptate,cele dorite și profitabile.Un moment care cred eu ca s-a dovedit extrem de profitabil ȋn valorificarea relaţiei școala-familie-societate este Ziua ștafetei.
Acesta este un eveniment despre care am aflat ȋntâmplător,accesând diferite site-uri,din link in link,un eveniment care mi-a stărnit interesul și care a entuziasmat pe elevi,la sugestia că ar putea lua locul părinţilor lor pentru câteva ore.Ziua ștafetei presupune ca ,pentru câteva ore ,copii să ia locul părinţilor la locul de muncă,intrând ȋn pielea lor ca vânzător,confecţioner,brutar,șofer,asistent medical,etc.
Ȋn urma schimbului de locuri și de experienţe ,atât elevii,cât și părinţii,ulterior și angajatorii,vor completa câteva chestionare ȋn care ȋși vor exprima opiniile despre această experienţă.Iniţial ,elevii vor completa : Ce vreau să aflu,Ce am aflat,Ce aș vrea să mai aflu.Ulterior angajatorii vor completa unul din formularele de mai jos: LA SFÂRŞITUL ZILEI, CE IMPRESII AI?
Este foarte important pentru cei care iau parte la organizarea acestui eveniment să adune de la toţi cei implicaţi impresii, opinii asupra organizării şi desfăşurării zilei precum şi sugestii care să ajute la planificarea unor evenimente viitoare.
Nume şi prenume:.
Relaţia faţă de copil (părinte /rudă/ asistent social / educator/ etc.):
Localitate: .........................................
1. Ce crezi despre experienţa numită Ziua Ştafetei?
2. Care moment/activitate ţi-a plăcut cel mai mult? De ce?.
3. Ce lucru ţi s-a părut a fi cel mai dificil? De ce?
4. Ce crezi că au învăţat copiii pe parcursul acestei zile?
Dar adulţii? ...........................................................................................
5. Ce sugestii ai avea pentru Ziua Ştafetei de anul viitor?
Părinţiiau aflat ca a fi mentor înseamnă :
 A fi bucuros şi mândru de profesia exercitată
 A avea disponibilitatea de a transmite şi împărtăşi din experienţă şi cunoştinţe copiilor
 A asculta şi stimula curiozitatea şi dorinţa de învăţare
 A -l ghida pe copil în descoperirea universului profesional la care visează
 A oferi un spaţiu de explorare şi de exprimare personală copilului
 A oferi valoare şi a stimula dezvoltarea potenţialului copilului

Ȋn cadrul unei ședinţe cu părinţii am prezentat evenimentul și am remarcat deschidere din partea acestora,găsind ȋn acest eveniment ocazia de a arăta copiilor lor cât de greu se caștigă banii,ȋn ce condiţii lucrează și câtă responsabilitate implică a lucra,a avea un serviciu.
Ȋmpreună cu părinţii am ales câteva meserii care să incite,dar mai ales să testeze mintea,sufletul și forţa.Elevii nu au fost ȋntrebaţi tocmai pentru a nu-și alege ceea ce era mai ușor.Ȋmpreuna cu părinţii am ȋntocmit câteva documente:
- protecţia muncii,
-fișe de pontaj,
-fluturași de salarii,
-contract de muncă,
-fișa postului,etc.
Iniţial,elevilor li s-a părut o joacă,ȋnsă ȋn faţa documentelor pe care le-au citit,apoi le-au semnat au avut tendinţa să dea puţin ȋnapoi,părându-li-se destul de greu ceea ce ȋi aștepta.Elevii au fost ȋmpărţiţi ȋn patru grupe egale,trăgând la sorţi ceea ce aveau de făcut,nepermiţându-le să aleagă.Aceasta a fost prima restricţie la care au fost supuși ,o restricţie care nu le-a convenit,ȋnsă nu mai puteau da ȋnapoi.
Meseriile alese au fost:asistent medical,vânzător,tinichigiu auto și cofetar.
După acest moment organizatoric,ȋntre școala și familie,a venit rândul comunităţii să ajute,să ne ȋndrume și să ne formeze.
Ȋmpreună cu părinţii am mers și am discutat cu persoanele din conducerea firmelor la care elevii urmau să meargă,găsind multa ȋnţelegere,deschidere și interes.Ceea ce a caracterizat reacţia comunităţii a fost dorinţa de rigoare și de punctualitate,stabilindu-se un orar fix,cu sarcini de lucru bine trasate.La fiecare loc de muncă unde elevii au mers-ca angajaţi-au trebuit să se supună normelor din fiecare instituţie:ȋncepând cu vestimentaţia(uniforme obligatorii,mănuși,măscuţe,părul prins ȋn cazul fetelor,etc),apoi utilizarea fișelor de pontaj,instruirea de protecţia muncii și,bineȋnţeles,munca propriu-zisă.Primele reacţii au fost extreme de pozitive-căci prima oră elevii au asistat și și-au ȋnsușit ceea ce urmau să facă,ba chiar au executat câteva sarcini ușoare,apoi ȋn ora a doua eleviiau muncit singuri:
a)ca și asistenţi medicali-au luat temperatura pacienţilor,au ascultat cu stetoscopul,au dus tratamente,au dus bolnavii cu căruciorul la radiografii,au verificat perfuzii,etc.
Elevii implicaţi ca asistenţi au lucrat cu măscuţe și halate,contra timp și supravegheaţi de asistenta șefa care s-a comportat foarte frumos,sever si riguros.Câţiva dintre elevii au solicitat pauza,căci volumul de muncă a fost la un punct foarte mare.
b)-ca vânzători,pe lângă servirea clienţilor,noii angajaţi au trebuit să descarce marfa,să așeze marfa,să selecteze marfa care expira,să lucreze cu banii-deci să nu greșească la restul dat clienţilor.Angajatorul a supravegheat și ajutat de câteva ori pe cei care s-au fâstâcit ȋn faţa clienţilor,observând că elevii preferau munca fizică-așezatul și căratul mărfii,decât lucrul direct cu oamenii care veneau ȋn magazine.
c)ca tinichigii auto,elevii au prestat muncă fizică-cu ciocan și alte instrumente specifice,ȋnsă reacţia a fost extrem de pozitivă,plăcându-le să se murdarească,să execute sarcinile trasate de supraveghetor(ei au lucrat pe mașini care erau doar pentru probarea unor vopseluri,sau ȋncercarea unor utilaje,pentru a nu deteriora ).
d)ca și cofetari,elevii s-au delectat cu activitatea de preparare a aluaturilor,a cremelor,cu degustarea lor,cu urmărirea cuptoarelor de coacere,amestecarea ingredientelor și ornarea prajiturilor.Echipaţi cu halate și mănuși,trecând printr-un filtru de igienizare-spălatul mâinilor și schimbatul ȋncălţămintei-copiii au găsit această meserie foarte frumoasă,dar extrem de solicitantă din cauza timpului de lucru fix pentru fiecare produs,din cauza preciziei cu care trebuiau ornate torturile,remarcând ca este necesar talent pentru a fi un bun cofetar.
Impactul evenimentului Ziua Ştafetei a fost puternic,ȋntărind relaţia școală-familie-comunitate,căci fiecare element din acest trio a avut câte ceva de ȋnvăţat.
-Şcoala a ȋnţeles că elevii trebuie implicaţi ȋn lucruri cât mai practice pentru a fi pregătiţi pentru viitor,permiţându-le schimbul de experienţă pentru modelarea personalităţii și alegerea viitoarei meserii.
-Familia a ȋnţeles că, fără o responsabilizare serioasă,fără o implicare directă ȋn activităţile zilnice,ȋn treburile casnice, copii nu vor ȋnţelege că trebuie să ȋnveţe mai mult pentru a depăși condiţia părinţilor,pentru a avea un viitor bun.Familia a ȋnţeles cu acest prilej că poate cere ajutorul școlii ȋn formarea personalităţii elevilor pe structura societăţii și pe cerinţele evoluţiei societătţii contemporane.
-Comunitatea a ȋnţeles că, pentru a avea un personal pregătit bine,care să intre ȋn câmpul muncii cu plăcere și cu cunoștinţele necesare ,trebuie să se implice mai mult ȋn viaţa școlii și a familiei,interacţionând, relaţionând prin activităţi precum cele din Ziua Ştafetei,prin ȋntâlniri ȋn cadrul ședinţelor cu părinţii,ȋn cadrul consiliilor profesorale pentru a oferi oportunităţi de diversificare a studiului individual și colectiv.