În acest articol sunt sintetizate două metode ce presupun folosirea mijloacelor digitale la clasă.
Predarea bazată pe metode ce presupun folosirea mijloacelor digitale
Învăţământ gimnazial | Consiliere si orientare
Propus de: roxanaursu96 | 28.02.2023 21:34 | Revista cadrelor didactice nr. 92/2023 | 653 vizualizări
În contextul digitalizării învățământului din perioada pandemiei și a noii schimbări de paradigmă ce încurajează predarea bazată pe metode moderne, interactive, care implică mai multă interacțiune între profesor și elev își fac locul noi metode ce presupun folosirea mijloacelor digitale în instruire.
Conform Cerghit (2006) termenul de e-learning reprezintă o nouă metodologie de instruire și se referă la învățarea prin intermediul mijloacelor electronice. Având în vedere caracteristicile generației Z (1997-2010) și ale generației Alfa (copiii născuți între anii 2010-2024) mijloacele tehnologice au o prezență din ce în ce mai mare în viața elevilor iar metodele didactice trebuie adaptate în așa fel încât să fie incluse și device-urile pe care aceștia le folosesc pentru a optimiza învățarea.
Astfel, voi sintetiza două metode didactice interactive ce presupun folosirea mijloacelor digitale:
Predarea bazată pe joc digital (Game-based teaching) – Această metodă are la bază jocul educaţional. Având în vedere faptul că elevii folosesc jocul pentru a se destinde în timpul liber el poate fi folosit şi pentru descoperirea şi asimilarea noilor informaţii. În acest context jocul este folosit în format digital iar profesorul poate folosi mai multe tipuri de jocuri: jocuri de simulare, de strategie, de aventură, de rol, etc. S-a demostrat faptul că abordarea bazată pe joc digital este mai eficientă în înţelegerea noilor cunoştinţe decât abordările clasice dar şi mai motivantă, indiferent de gen, pe elevii unui liceu de informatică din Grecia (Papastergiou, 2009). Aplicaţiile tip quiz (precum Quizizz şi Kahoot) sunt exemplul perfect pentru această metodă.
Clasa inversată (Flipped Classroom) – În cadrul acestei metode profesorul trimite elevilor sau studenţilor un material (prezentare powerpoint, film, document). Elevii studiază singuri materialul şi încearcă să-l înţeleagă iar în momentul întâlnirii cu profesorul (care poate fi şi online) pun întrebări, fixează conţinuturile pe care nu le-au înţeles şi realizează activităţi pe baza materialului (dezbateri, proiecte). Practic, în cadrul acestei metode profesorul devine ghid, el însoţeşte elevul. Eficienţa acestei metode a fost studiată în perioada pandemiei şi s-a demonstrat faptul că modelul care combină învăţarea online cu clasa inversată a îmbunătăţit capacitatea de învăţare, de evaluare şi atenţia studenţilor comparativ cu cursurile exclusiv live, care au fost percepute mai puţin satisfăcătoare (Tang, Abuhmaid, Olaimat, Oudat, Aldhaeebie, & Bamangerf, 2020).
Metodele didactice ce presupun folosirea mijloacelor digitale pot fi adaptate în funcție de nivelul copiilor, mediul în care ne desfășurăm activitatea și pot fi îmbinate cu celelalte metode didactice (moderne sau clasice).
Bibliografie
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. Iași: Polirom.
Papastergiou, M. (2009). Digital Game-Based Learning in high school Computer Science education: Impact on educational effectiveness and student motivation. Computers & Education, 1-12.
Tang, T., Abuhmaid, A. M., Olaimat, M., Oudat, D. M., Aldhaeebie, M., & Bamangerf, E. (2020). Efficiency of flipped classroom with online-based teaching under COVID-19. INTERACTIVE LEARNING ENVIRONMENTS.
Comentarii (0)
Nu există niciun comentariu
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.