Prevenirea bullyingului și a cyberbullyingului în mediul școlar

Prevenirea bullyingului și a cyberbullyingului în mediul școlar

-articol de specialitate-

Prof. înv. primar Văduva Luiza Adela
Școala Gimnazială Padeș

Școala joacă un rol important în viața cotidiană a copiilor noștri și, la fel ca în cazul programei școlare, se așteaptă să îi învețe pe copii să gestioneze sentimentele și experiențele negative și să facă față agresiunii și bullying-ului. Indiscutabil, școala este cheia pentru dezvoltarea cognitivă și sănătatea mintală și emoțională a elevilor.
Principalele nevoi emoționale ale copilului care nu pot fi satisfăcute într-un mediu social afectat de bullying sunt: nevoia de apartenență la grup și nevoia de a fi acceptat. Aceste două nevoi umane fundamentale au un impact major asupra dezvoltării psihice armonioase. Din nefericire, fenomenul social de bullying are ca principale particularități excluderea victimei din grupul de egali și intoleranța față de anumite aspecte ce definesc copilul ca fiind o persoană umană unică (aspect fizic, apartenența la un grup etnic etc.)
Experții au atras atenția asupra faptului că bullying-ul afectează negativ, din punct de vedere psihologic, întreaga grupă/clasă de copii, nu doar victimele și agresorii. Principala problemă de sănătate mintală, consecință a bullying-ului, este considerată a fi depresia, victimele prezentând un risc mare pentru ideația suicidară.
În general, copiii victime prezintă o stimă de sine scăzută și un concept de sine negativ (nu se consideră suficient de buni). Ei se simt adesea anxioși, rușinați și chiar vinovați pentru ceea ce li s-a întâmplat. Relațiile lor de prietenie sunt adesea afectate din cauza unei frici sporite de a avea încredere în semenii lor. Copiii care acționează ca agresori sunt expuși la riscuri mai mari de comportament antisocial și delincvent, ca adolescenți și tineri, și la implicarea în comiterea de infracțiuni penale, ca adulți.
În prezent, odată cu folosirea pe scară largă a dispozitivelor mobile conectate la Internet, bullying-ul capătă noi forme. Spre deosebire de situațiile clasice de bullying, în care comportamentele de hărțuire se întâmplă față în față, iar victima are posibilitatea de a-și identifica agresorul și de a ști cui să atribuie comportamentul agresiv, în mediul online acest lucru, de multe ori, nu este posibil. În plus, dacă în realitate, în dimensiunea offline, comportamentul de bullying se oprește la un moment dat iar situația umilitoare sau agresivă se încheie, hărțuirea online pare să fie fără sfârșit – ne urmărește în camera proprie, pe tableta personală, pe laptopul din sufrageria familiei.
Spre deosebire de alte forme de bullying, cyberbullying-ul are un caracter permanent și anonim, care face ca impactul său negativ să fie uriaș.
Pentru a veni în ajutorul copiilor expuși fenomenelor de bullying și cyberbullying se desfășoară, o serie de campanii și proiecte menite să crească gradul de conștientizare cu privire la această problematică și să prevină și să combată aceste fenomene atât în rândul copiilor preșcolari, cât și în cadrul școlilor și liceelor.
Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se poate întâmpla pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați. Printre exemple se numără:
-răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare;
-transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje;
-copierea identității unei persoane și transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva.
Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece concomitent. Dar cyberbullying lasă amprente digitale- înregistrări care se pot dovedi utile și care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii.
Toți prietenii glumesc unii cu ceilalți, dar, uneori, e greu să îți dai seama dacă cineva doar se amuză sau vrea să te rănească, mai ales în mediul online. Câteodată iau chestiunea în glumă și îți spun “glumeam doar,” sau “ nu o lua prea în serios.”
Dar dacă te simți ofensat sau crezi că ceilalți râd de tine și nu cu tine, atunci gluma a mers prea departe.
Dacă continuă chiar și după ce ai rugat persoana respectivă să se oprească și încă te frământă cele întâmplate, atunci ar putea fi vorba de bullying.
Iar atunci când agresiunea are loc online, poate atrage după sine atenția nedorită din partea multor persoane, inclusiv a necunoscuților. Oriunde s-ar întâmpla, dacă te nemulțumește, nu ești obligat să o accepți.
Spune-i cum vrei, dar dacă te face se te simți prost și nu încetează, atunci este mai bine să ceri ajutor.
Oprirea cyberbullyingului nu se rezumă doar la demascarea hărțuitorilor (bullies), ci presupune și recunoașterea faptului că toți merităm respect, atât în mediul online cât și în viața reală.
Când agresiunea de tip bullying are loc în mediul online, simți că ești atacat oriunde te-ai afla, chiar și în propria casă. Poate părea o situație fără scăpare. Efectele pot fi de lungă durată și pot afecta o persoană în multe feluri:
Psihic- te simți supărat, stânjenit, prost, chiar furios.
Emoțional- te simți rușinat sau îți pierzi interesul pentru lucrurile care îți plac.
Fizic- te simți obosit (ai insomnii) sau ai simptome precum dureri de stomac sau de cap.
Sentimentul de a fi luat în râs sau de a fi hărțuit de alții te poate împiedica să te exprimi liber sau să încerci să rezolvi problema. În cazuri extreme, cyberbullingul poate duce și la suicid.
Agresiunile de tip cyberbullying ne pot afecta în multe feluri. Dar situația poate fi depășită și persoanele afectate își pot redobândi încrederea și sănătatea.
Dacă simți că ești ținta agresiunii de tip bullying, primul pas este să ceri ajutorul unei persoane în care ai încredere, precum părinții tăi sau un membru apropiat al familiei sau un alt adult de încredere.
În școala ta îi poți cere ajutorul unui consilier, profesorului de sport sau profesorului tău preferat.
Și dacă nu te simți confortabil să vorbești cu o persoană cunoscută, caută un serviciu de asi stență telefonică din țara ta sau vorbește cu un consilier profesionist.
Dacă agresiunea are loc pe o platformă socială, poți bloca agresorul și îi poți raporta comportamentul în mod formal pe platforma respectivă. Companiile de rețele de socializare au obligația de a le oferi un mediu sigur utilizatorilor lor.
Strângerea dovezilor, precum mesaje text și capturi de ecran ale postărilor de pe rețelele de socializare, poate fi utilă, pentru a arăta ce se întâmplă.
Pentru a pune capăt bullying-ului, agresiunea trebuie identificată, iar raportarea situațiilor este esențială. De asemenea, poate fi de ajutor și să îi arăți agresorului că acțiunile sale sunt inacceptabile.
Dacă ești într-o situație de pericol iminent, contactează poliția sau serviciile de urgență din țara ta.
Bullying-ul are însă efecte și asupra agresorilor, nu doar asupra victimelor.
Astfel, copiii care își agresează sistematic colegii au șanse ca, în adolescență și la vârsta adultă, să fie consumatori de alcool și alte substanțe cu risc crescut pentru sănătatea lor fizică și emoțională, să aibă comportamente violente și delincvente (vandalism, violență fizică extremă, violență domestică, furt), să abandoneze școala, să se implice prematur în relații sexuale cu risc, să devină adulți cu abilități minime de menținere a unui loc de muncă.

Bibliografie:

1. „Împreună putem combate fenomenul bullying în 2 pași” (PDF). Asociația Telefonul Copilului. 2014. p. 4. Arhivat din original (PDF) la 20 decembrie 2016. Accesat în 7 decembrie 2016.
2. „Recomandări pentru prevenirea și combaterea bullying-ului în mediul școlar” (PDF). Asociația ACCEPT. decembrie 2013. p. 1.
3. „Legea anti-bullying în școli, adoptată de Senat. Merge la promulgare”. HotNews.ro. 4 decembrie 2018. Accesat în 20 octombrie 2019.
4. Anca Velicu (2014). „Bullying-ul online și offline: Victime versus agresori” (PDF). Revista română de sociologie. București. XXV (1–2): 19–34.